In Gradina culturală a comunei Smeeni. Epilog la sărbătoarea Florile Călmatuiului din...

In Gradina culturală a comunei Smeeni. Epilog la sărbătoarea Florile Călmatuiului din 7 iulie 2018

156
0
DISTRIBUIȚI

Sâmbătă, 7-07-2018, locuitorii comunei Smeeni şi instituţiile administrative, culturale cu atribuţii directe au receptat frumosul scenariu cultural – artistic dedicat Zilei Comunei Smeeni, “Florile Călmăţuiului”, încărcat de apartenenţa naţională la Centenarul Marii Uniri.

În fruntea acestei antrenări pozitive a conştiinţei cetăţeneşti se situează competenţele organizatorice şi direcţiile morale cu care operează Consiliul Judeţea Buzău, Consiliul Local Smeeni, Institutul Judeţean de Cultură şi Artă Buzău, Primăria Smeeni în marea misie primită pe linie instituţională şi de relaţionare socială.

Situată în piaţa comunei (târgul local), scena culturală a primit fantezia multor servicii distractive şi de utilităţi, mărind aria sărbătorii cu farmecul dexterităţilor îmbrăţişate de toate vârstele: plimbări circulare cu maşina rotativă (comedie), alunecări pe înclinatele perne de aer, sărituri pe placa elastică, trageri cu arme de precizie, a parate sonore, gustări plăcut mirositoare şi pahare serviabile cu diferite tipuri de băuturi.

Marea afluenţă de spectatori a avut reprezentanţi şi din satele componente ale comunei, Moisica, Albeşti, Udaţi, Călţuna, după ce un autobuz planificat la nivel local le-a asigurat venirea şi plecarea, ca o înlesnire a frumoasei întâlniri cetăţeneşti.

Pentru siguranţa şi confortul în aer liber al participanţilor, măsurile de profil au fost reprezentate de vigilenţa echipei de jandarmi, poliţie, salvare, cadre medicale, pirotehnişti, fiecare luând pulsul posibelelor situaţii de degenerare.

Din loc în loc afişul manifestării a atras atenţia localnicilor bucuroşi şi receptivi la completarea temelor zilnice cu amploarea cântecului popular, având în vedere şi invitaţii de seamă, Ansamblul Folcloric „Plăieşii” din Republica Moldova, renumita solistă de muzică populară Maria Dragomiroiu.

Prezentatoarea  programului, artista Mădălina Manolache, cinsteşte şi de această dată rolul catalizator încredinţat de Institutul Judeţean de Cultură şi Artă Buzău în parcurgerea unei sesiuni de vibraţie a conştiinţei populare la receptarea frumosului şi la întărirea coeziunii sătenilor.

Prin extinderea competenţelor sale muzicale, solista Diana Ioniţă a asigurat, ca instructor muzical,  fiinţarea formaţiilor locale muzical – coregrafice Veselia, Amicii pe trepte de vârstă, începând de la grădiniţă.

Corul local cuprinde inimoasele fete din perimetrul Gimnaziului şi îşi expune repertoriul sub semnătura Sânziene. Având ca instructor pe Marius Enache, interpretele definesc nuanţe  rafinate de înălţare a conştiinţei prin sunete palpabile şi atrăgătoare.

Alături se situează directorul Căminului Cultural Smeeni, Georgiana Stănescu, educatoare, învăţători, profesori, animaţi de împlinirea spirituală şi morală pe care le-o oferă portretul artistic al copiilor comunei.

Spre bucuria părinţilor, rudelor şi factorilor educativi, micii interpreţi muzicali şi coregrafi fac dovada bogatei trăiri artistice care lasă privirilor prilej de reflecţie: costume populare colorate cu gust, brâul tricolor dat de exemplul steagului naţional, cântece despre munca directă la câmp, în prezenţa animalelor domestice, cu apropierea între băieţi şi fete, vădite replici de întrecere în treburile gospodăreşti, aluzie la direcţiile unilaterale ale îmbogăţirii unora.

Dansatorii îşi completează elanul mişcării cu strigături antrenante, forţând opincile să-şi arate eleganţa şi simplitatea în compania ciorapilor de lână.

Sânzienele sau drăgăicile reprezintă numele popular al zilei de naştere a Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie). Sân – sfânt, zian – ziua Ioan. Marcarea acestei apariţii a condus, în viziunea credincioşilor, la atragerea  câtorva  zile premergătoare şi post mergătoare, oferind un cadru de sărbătoare, în ideea de memorare a acestui reper religios. Florile şi fetele sunt potrivite pentru transmiterea mesajului, de unde şi pretenţia numelui formaţiei artistice.

Cătălina Chivu. Elevă. Solistă cu glas aşezat, atrăgător şi mobilizator. Mândria de a fi român străbate evocarea muzicală în ton cu gingăşia costumului popular.

Ramona Dumitru. Elevă. Solistă În maniera muzicii uşoare conduce ascultătorul către aspiraţia tinerească, asociată total cu sufletul curat şi cu promovarea frumosului.

Ionela Şerban. Elevă. Solistă. Conştiinţă sensibilă şi dinamică, face loc prieteniei şi dragostei cu exemplul cinstei feminine. Melodia urcă spre teme sociale şi face aluzie la fenomenul migrării din ţară, situaţie ajunsă la starea de dezechilibru care trebuie soluţionat.

Daria Anghelache.  Elevă. Solistă. Angajează vocea melodioasă spre piscurile iubirii şi atacă, prin ironie, replicile grăbite ale devenirii (“scoate banii, tată !”). Îşi prezintă portretul  adolescent dornic de asociere durabilă.

Ionela Voicu.  Elevă. Solistă. Prin cântec apreciază bunătatea şi hărnicia părinţilor deveniţi model de viaţă. Asociată cu 10 dansatoare, conduce vocea spre ritmuri vioaie, gingaşe, alegând dragostea de viaţă şi frumosul.

Maria Dragomiroiu.  Renumita interpretă de muzică populară stârneşte aplauzele spectatorilor şi primeşte flori pe fondul privirilor prietenoase şi al zâmbetelor necontenite. Prin costumul popular deosebit de îngrijit măreşte prestigiul conştiinţei rurale, generator de naturaleţe şi implicare în gospodăria cinstită.

Primele acorduri muzicale invită deja spectatorii la hora comună, de-a lungul căreia cântecele aduc subiecte fascinante: “Să fim sănătoşi şi la pungă groşi”, “După cum îţi creşti copiii”, “Am crescut băiat şi fată”, “Cine n-are dor de vale”, “Să apreciem părinţii”(Din opera lui Adrian Păunescu). În mica pauză dintre  melodii aminteşte că e născută pe valea Oltului. Peste 3 zile va împlini 63 ani. Alt ropot de aplauze inundă piaţa.

O nouă serie de melodii revarsă bucurii şi declanşează aplauze nemăsurate. “De la Drăgăşani încoace”, “Geaba sunt copil sărac”, “Sunt vinovată doar de dragoste curată”, “Cântă cucul, bată-l vina”, “Constantine, Constantine”, Ieri a fost la strânsul fânului şi lucernei, pentru a le feri de ploaie.

Prezintă cântecul personal “Dăruieşte, dăruieşte”. Cu experienţa  bogată de viaţă prin muncă cinstită, lasă îndemnul la apropiere şi respect faţă de semeni.

Mădălina Comşa.  Elevă. Solistă. Trăire artistică autentică, foarte apropiată de satul natal unde a copilărit frumos. Preferă apa de izvor şi este nedespărţită de chipul mamei dragi şi muncitoare.

Raisa.  5 ani. Vine de la Buzău. Melodia “Să jucăm hora pe loc”este o vibraţie copilărească din universul apropiat populat de părinţi, băieţi, fete şi cunoscuţi.

Ana Stancu.  Elevă. Solistă. Are părinţii în public şi cântă pe pozitiv “Bine-i şede mesei mele”. Dă curs marii simţiri artistice şi concepe existenţa alături de efortul comun..

Briana Pătraşcu.  Elevă. Solistă. 13 ani. Măreşte prestigiul tinereţii cu aspiraţii curate bazate pe efort şi conlucrare.

Maria Dumitru.  Elevă. Solistă. Prin hore, sârbe conduce mesajul bunei dispoziţii în familie şi societate.

Nicoleta Vasile.  Elevă. Solistă. Se prezintă cu sensibilitate artistică în redarea mesajului cultural. În cuprinsul preferinţelor trece hrănirea vieţii cu vise frumoase şi plimbări sănătoase. Îl apreciază cu dezinvoltură pe “Constantine, Constantine”.

Maria Cristea.  Elevă. Solistă. Interpretează “Hora”, o chemare la împlinire vie prin buna organizare.

Petru Cristea.  Elev. Solist. Cântă pentru mame, surori şi fraţi. Se simte implicat în unitatea familiei.

Iuliana Minea. Solistă. Glas rafinat şi pătrunzător. Expune teme din marea angajare socială. Munceşte, iubeşte, îşi apreciază mama şi promovează omenia. Cu entuziasm ridică prestigiul melodiilor “Doamne, tare nu mă bate”, “Mamei mele”, “Lumea rea s-a mai făcut”.

Cristina Nicolae.  Solistă cu experienţa mesajului cultural şi totală deschidere pentru promovarea relaţiilor civilizate. Ne pune la dispoziţie vectori luminoşi şi freamăt înălţător pentru asimilarea muzicii din “Mai ţii minte, dragă Marine ?”, “Bade, bade şi iar bade”, Foaie verde busuioc”.

Diana Ioniţă.  Copilăria din Smeeni a completat-o cu experienţa vârstei pe alte meleaguri şi se defineşte ca autoare de frumos prin cântec şi relaţionare de pedagogie muzicală. Ca instructor al formaţiilor muzical coregrafice locale, Veselia, Amicii, asigură elevilor cu preferinţe artistice tehnica redării mesajului cultural în dorinţa evoluţiei profesioniste.

Din repertoriu au făcut parte “Joc”, “Am făcut ce-am ştiut bine”, “Doamne-n viaţă-s mulţumit”, replici sonore care definesc artistul pledând  pentru efort, buna organizare a vieţii, depăşirea greutăţilor.

Ansamblul Folcloric Plăieşii” din Republica Moldova.  (8 interpreţi la aparate muzicale, 7 solişti) prezintă un repertoriu muzical caracterizat prin sensibilitate, profesionalism şi continua motivare a rolului artistului în societate .

Cu un pronunţat sens educativ şi distractiv,programul încurajează trăirea sănătoasă, în cultul muncii, vieţii de familie, al coeziunii sociale, favorizând  relaţionarea optimă şi creatoare a zonei Moldovei, parte din ţara noastră, cum s-au străduit bravii înaintaşi.

În sarcina conducătorului formaţiei , solist şi animator deopotrivă, a revenit întreaga identitate a echipei artistice, viu înscrisă în turnee din Moldova şi România, accentuînd valenţele Centenarului Marii Uniri a României din decembrie 1918.

Gabriela Bolocan,  solistă de muzică populară, membră a Ansamblului Folcloric “Plaiurile Mioriţei”, cu o experienţă artistică de decenii, provoacă vibraţia conştiinţei cu accente muzicale bine definite, trimise în simţirea ascultătorilor, ca parteneri de trăire profundă a dragostei de muncă şi viaţă. Îşi lasă amprenta pe mesaje înviorătoare şi competente incluse în melodiile “Dar nu le-am făcut pe toate”, “Aşa-i românul când se veseleşte”.

Valentin Ghencea.  Tânăr profesionist de muzică populară, transmite, cu precizie şi căldură , bucuria vieţii active, creatoare, în strânsă legătură cu semenii şi natura. Cu melodiile “De-ar fi viaţa cum vor unii”, “Sârba”, “Foicică de-o sulfină” crează un nou pretext de bucurie şi voie bună pentru spectatori.

Mădălina Manolache. Prezentatoarea trece la registrul interpretării de mare forţă şi surprinde cu melodiile “Să conduci o Primărie”, “Şoferul de cursă lungă”, încadrate în contemporan ca teme majore, cu răspundere sporită. Încă odată primarul primeşte laudele alegătorilor, fiind apreciat în rolurile date de sarcinile încredinţate. Se degajă şi portretul şoferului fidel familiei, deşi e distribuit aventuros pe şoselele continentului.

Alături de cetăţeni şi invitaţi, primarul comunei Smeeni, inginer Ion Andrei, viceprimarul Constantin Isbăşoiu, consilierii locali, ceilalţi oficiali asigură încheierea programului cu Focul de artificii, secvenţă prezentată cu măiestrie de personalul calificat şi autorizat cu aceste operaţii.

După 5,5 ore de transmisie şi interacţiune cultural – artistică, organizatorii, actorii şi beneficiarii aleg mulţumirea efortului conjugat pe o nouă pagină a unităţii şi demnităţii sociale.

Profesor Stănescu Ion. Corespondent cultural.

LĂSAȚI UN MESAJ