Cu siguranță că multi v-ati întrebat de unde vine numele de Smeeni si de când este atestat documentar acest sat. Inainte de a purta acest nume, teritoriul unde se află astăzi satul Smeeni a avut de-a lungul secolelor și alte nume.
Prima denumire, conform Monografiei comunei Smeeni, aparută în 2012 a fost aceea de Mogoșești, nume ce datează din 10 mai 1555 de pe vremea domnitorului Pătrașcu cel Bun.
Pe parcurs, aceste meleaguri au mai purtat numele de Bălișoara și Sopârliga. De fapt acestea nu erau altceva decât niște moșii (ocine) date în stăpânire unor boieri, prin diverse acte (hrisoave) de către domnitorii acelor vremuri.
Tot în monografia comunei se amintește despre o astfel de proprietate (moșie) cu numele de Șopârliga Țiganului, care ar fi fost “ a moșnenilor de demult, de la facerea lumii, dar i-a rumânit Mihai Viteazul,… devenind astfel vecini ai domnitorului.” (Moșneni, numele dat țăranilor liberi în Țara Românească, în Evul Mediu).
Satul a fost revendicat de Ilinca, nepoata lui Mihai Viteazul, care-l va primi în 1642, alături de alte sate ale bunicului său. (Fiul lui Mihai, Nicolae, s-a căsătorit cu Ancuţa, fiica voievodului Radu Şerban, cu care a avut o fiică, Ilinca.)
In aceeași carte, amintită mai sus, se preiau informații oferite de învățătorul Ion Gh. Tigău, care ne amintește faptul că Bălaia se mai numea şi Colibile, iar Sălcioara s-a mai numit şi Bistra, cuvânt care în limba slavă înseamnă frunză.
Revenind la numele de Smeeni, acesta se pare ca se trage de la un anume Dragomir Zmeu care cu zapisul (document, act oficial) din 2 aprilie 1666, a primit zălog (garanție pentru plata unei datorii) un teren al vătafului Borcea.
Potrivit tradiției orale, informație comunicată învățătorului Ion Gh. Ţigău de către preotul octogenar Costache Georgescu, Dragomir Zmeu ar fi fost de prin părțile Ialomiţei, de pe lângă Pietroiu, județul Călăraşi, ce ajungea deseori în satele din dealul Buzăului, probabil fiind negustor de vinuri.
În drumul său oprea convoiul de care în lunca Călmăţuiului, unde era şi apă şi iarbă de păşunat. După o vreme s-a stabilit pe terenul zălogit, numele său fiind purtat apoi de sat – Zmeeni.
Un document datat 25 august 1784, este un zapis al pităresei Ilinca Cândescu prin care vindea cumnatului ei, fostul mare stolnic Câmpeanu, moșia Sălcioara ce–i mai zice si Bistra. Iar despre satele mai noi: Udaţii Noi, Călţuna, dar şi C.A.Rosetti, Cotu Ciorii, Bâlteni şi Bâlhacu, se face precizarea că sunt sate de însuraței, împroprietăriți în 1883.
In 1867 s-a executat hotărnicia moșiei Smeeni, la acea dată proprietatea pitarului Ghiţă Popescu din Lipia.
Cum a fost mutat satul Smeeni în actuala vatră, datorită deselor inundații din lunca Călmățuiului
Eram eleva d-lui învățător Țigău si imi aduc aminte ca mergeam pe movila de lîngă fîntînă si cautam obiecte vechi care le lipea pt muzeul satului. Am participat la organizarea muzeului aducînd piese vechi de la săteni unelte, războaie de tesut,vase vechi si multe altele….
Mai exista muzeul?
Nu cred pt ca ne-a depasit tehnologia si ne uitam rădăcinile.
Felicitări pt articolul de mai sus poate asa mai afla si altii de unde vine numele de Smeeni.
Bravo,Luigi.F.f.bun articolul si bine documentat.M-ai surprins si cu imaginile.Scrie,scrie,ca scrii f.bine.