Hora comunei Smeeni, lecţie de sărbătoare. Serbarea folclorică „Florile Călmăţuiului” dedicată Zilei Comunei Smeeni îşi respectă coordonatele culturale, prima sâmbătă din iulie, 6-07-2019, şi încununează secvenţele dăruirii pe treptele vieţii sociale, economice, politice ale tuturor locuitorilor, adepţi ai binelui şi spiritului gospodăresc.

Printr-o atentă conlucrare, conducerea locală şi cea judeţeană au definitivat reperele măiestriei artistice care să coloreze mesajul spiritual necesar relaţionării afective şi durabile a consătenilor. Avem în vedere reprezentările instituţionale  sub îndrumarea cărora obţinem motivarea demnităţii sociale : Consiliul Judeţean Buzău, Consiliul Local Smeeni, Institutul Judeţean de Cultură Buzău, Primăria Smeeni (Primar Inginer Ion Andrei), Căminul Cultural Smeeni (Director Georgiana Stănescu).

Concepută pentru cetăţeni, ca formă de recreere, socializare, autodepăşire, festivalul artistic s-a adresat şi locuitorilor din satele asociate, Călţuna, Lucieni, Udaţi, Albeşti, Moisica, Bălaia, participanţi oneşti şi inimoşi la temele familiei comunale.

Din lista organizatorică nu au lipsit spaţiile comerciale mobile, aparatele de joacă şi surpriză pentru copii, corturi de campanie pentru serviciile teatrale ale artiştilor, o scenă încăpătoare şi elegantă, canapele pentru spectatori.

Fiind vorba de adunare publică, securitatea participanţilor a fost inclusă în planurile autorizate ale specialiştilor din Poliţie, Jandarmerie, Medicină şi Pirotehnie.

Prezentatoarea Mădălina Manolache pune faţă în faţă publicul şi programul cultural (capete de afiş, Mioara Velicu, Steliana Sima), într-o relaţie de comunicare, cadru aprobat de spectatori cu vii aplauze.

1) Grupul vocal „Veselia”.Eleve în costume populare  îmbină corul şi dansul , ca reflex de atitudine optimistă în viaţa satului. Prin horă se leagă renumele înaintaşilor cu farmecul prezentului. Dedicate patriei cu mâna la inimă, cântecele despre cele 3 culori româneşti dezvoltă bucuria de a trăi sub un ideal cinstit şi constructiv. Instructor, solista  Diana Ioniţă.

2) Solista Ramona Dumitru.  Elevă din Smeeni. Voce îngrijită şi sensibilă. A preferat melodia care apreciază mama, fiinţă dragă şi apropiată, autoarea universului familial.

3) Solista. Pledoarie jucăuşă pe tema dragostei. Titlul „De ce n-ai vrut, mama mea, Să mă faci o păsărea ?”. Localizează trăirea autorului în coordonatele binelui şi frumosului. În scenariu melodia interpretată pune sub incidenţa apostrofului graba la măritat a unor fete.

4) Solistul Petru Cristea. Elev din Luciu. Cântă 4.1) „Bine-i şede mesei mele”, 4.2) „Iară beau, iară petrec”. Exerciţii muzicale pentru dezvoltarea carierei artistice. La nivelul ascultătorilor revine îndemnul la buna dispoziţie, cinste, omenie şi familia naturală cu mulţi copii.

5) Dansatorii „Florile Călmăţuiului”. Atmosfera de basm  cu supleţea fetelor de grădiniţă în frumoase şi originale costume populare. Hora reuneşte chiote şi mişcări cu paşi vioi, trăirea autentică. Instructor Marius Enache,  care a activat la Ansamblul muzical coregrafic „Plaiurile Mioriţei” Buzău.

6) Solista Cătălina Chivu. Din Albeşti. Interpretă devotată,  sensibilă la cântecul luminos şi antrenant, o mărturie a bunului simţ la porţile culturii.

7) Formaţia muzical coregrafică „Sânzienele”. Istoric vorbind, numele provine dintr-un cadru religios. 24 iunie este ziua de naştere a Sfântului Ioan Botezătorul (Sân nt, zian ). Sânzienele sau drăgăicile au fost alese, din motive de impresionare  a datei, din rândul fetelor, florilor. Semnificaţie curentă: vestitoare, purtătoare de frumos, de valori artistice. În context, cântece şi animaţie, gesturi de bucurie şi plăcere pentru hora satului, completate cu urale, rotirea mâinilor, conturează un univers de basm. Repertoriul cuprinde şi replici de duioşie dintre mamă şi copil, recunoaşterea afecţiunii care dă mamei calificativul lacrimă sub soare. Instructor solista Diana Ioniţă.

8) Dansatorii „Florile Călmăţuiului”, Eşalonul 2. 12 fete aduc mişcarea şi mesajul dragostei de viaţă şi frumos pe traiectoria reacţiilor comune, stabile şi valorice. . Instructor Marius Enache.

9) Solista Briana Pătraşcu. Elevă, clasa a 8 a, Buzău. Ataşată muzicii cu energie pozitivă, intenţie luminoasă, conturează implicare pentru viaţa echilibrată.

10) Solista Diana Velicu. Copil. Echipată pentru jocul răscolitor cu opinci şi ciorapi de lână, accentuează nevoia săriturilor prin melodiile 10.1) „Hei, nană, hop”, 10.2) „Am o inimă cât un Soare”.

11) Solista Daria Anghelache. Din Călţuna. Glas gingaş care onorează vârsta cu hotărârea de viaţă cinstită în mijlocul satului natal.

12) Solista Georgiana Davidoiu. Elevă, clasa a 7 a, Smeeni.Interpretează  sensibil melodii ce apreciază satul şi relaţiile umane de apropiere.

13) Formaţia muzical coregrafică „Sânzienele”. Eşalonul 2. 16 fete şi un băiat. Suită de mişcări unite,  cu piciorul apăsat, drept comunicare  a legăturii cu satul . Se redă şi specificul maramureşean cu ajutorul costumelor populare , al mişcărilor simple şi hotărâte într-o succesiune de ritmuri durabile. După care sârba îşi etalează pretenţia vioaie şi pune opincile la presiuni mai puţin obişnuite.

14) Solista Diana Ioniţă. Cântă 14.1) „Numai mama înţelege”. Elogiu mamei. Cântec legănat acompaniat de dansatorii pe care îi îndrumă. 14.2) „Sârba muntenească”. Locuitorii primesc ce merită: ritm vioi, îndemn la joc, împlinire prin căsătorie. Este clipa să provoace spectatorii pentru aplauze în cinstea Primarului, Directorului Căminului Cultural Smeeni. Alte cântece ne poartă spre cauza patriei. 14.3) „Românie, ţara mea”, în care se subliniază „Nu lăsa pe mâini strâine tot ce e frumos în tine”, ca refren impunător pentru păstrarea ţării, a tricolorului. In proiectul cultural 14.4) „Junii argeşeni” autoarea lasă devotarea artistică să înfrumuseţeze conturul cultural românesc. Spectatorii prind curaj şi fac hora în faţa scenei. In centru a rămas bătrânul dependent de maşina electrică specială cu care a venit la serbare.

15) Solista Livia Bănică. Accent de promptitudine. Se consideră invitată de frumoasa deschidere socială  şi culturală a Directorului Căminului Cultural, a Primarului din Smeeni.15.1) „Fira-i tu , suflet nebun”, cântec în care provocările omului găsesc soluţii prin replici îngrijite, dragoste de viaţă. 15.2) „Hora”. Melodie atrăgătoare ce scoate publicul la joc. Prin aniversări se stimulează cursul vieţii. 15.3) „Hai că mi-am găsit necazul”. Cu umor, conştiinţa învinge contrastele. Publicul nu stă pe gânduri şi dă importanţă horei generale. Joacă şi instructorii de dans , care articulează mişcările cu toate chemările muzicii.15.4) „Cine-a zis că dragostea?”. Un ritm mobilizator  al sârbei populare. O dansatoare foloseşte sonorul, în timp ce picioarele au grijă de vârtejul melodiei. 15.5) „Joc vesel”. Este acuzat artistic bărbatul. Reproş faţă de băutură. Cel incriminat nu rămâne fidel familiei. Dintre spectatori, un bărbat oferă flori.

VIDEO AICI

16) Solista Mioara Velicu. Cap de afiş, renume al muzicii populare româneşti. Pentru organizare şi invitaţie, rezervă mulţumiri şi consideraţie. Ca la marile spectacole, captează atenţia auditoriului cu o destăinuire incitantă. Primarul i-a spus că va fi plătită după numărul aplauzelor celor prezenţi. Gluma continuă. După aceea va primi o casă gata mobilată in sat. Se îtrepătrund aplauze cu hohote de râs.Tot pe seama bunei dispoziţii este amintită gluma cultivatorilor de vie şi de utilizarea veselă a produsului final. Moldoveanului i se spune Coca Cola. Cultivă via, culege strugurii, face vin, vinde vinul şi cu banii obţinuţi se îmbată. Toţi râd cu poftă, pe urmele soluţiei lui Păcală.

16.1) „Asta-i hora din bătrâni lăsată”. In hora moldovenească se consumă energia acumulată în solicitările viţii echilibrate. Cu mult servilism, opincile suportă marea dezlănţuire.

16.2)”Hai bădiţă ş-om juca”. Conturată în viaţa satului, de faţă cu marea simplitate a vieţii sănătoase, replica străbate modernitatea şi menţine ecoul în rândul participanţilor de faţă. Toţi îşi pregătesc aplauzele după gluma pusă la dispoziţie de solistă. O nouă glumă vine în ajutorul adunării. 2 săteni îşi anunţă, unul altuia, supărarea. Primul: am numai 3 băieţi şi toţi au luat drumul armatei. Al doilea: am numai 3 fete şi toată armata este la poarta mea.

16.3) „Mi-am găsit bărbat de reabă”.  Fata şi băiatul consimt unitatea socială  cu o listă lungă de afinităţi durabile.

16.4) „Am plecat în lumea toată”. Cântec pentru cei plecaţi în străinătate. Traseul migrantului punctează situaţii triste: munca înjositoare la stăpân. După  întoarcere găseşte părinţii dispăruţi, casa plină de păianjeni. Vocea întăreşte ideea patriei.

16.5) Melodie pentru bărbatul care înşeală. In ritmul jucăuş al muzicii, scenariul pune capăt acestei devianţe. Altă glumă. 3 persoane, român, american, neamţ, mor. Se regăsesc, în maniera legendei, în altă lume şi îşi explică situaţiile. Neamţul: am cumpărat lesne o maşină, dar am murit într-un accident. Americanul: am cumpărat o maşină, cu uşurinţă, dar a dat cineva peste mine. Românul : după ce am cumpărat un BMW am murit de foame. Veselia pune stăpânire pe spectatori.

16.6) „Hai la joc”. Nivelul popular şi cel regizoral al folclorului dau prioritate mişcării vesele şi replicilor de viaţă sănătoasă. Altă glumă serveşte buna dispoziţie pe seama cântăreţului Guţă.

16.7) Aminteşte de Dumitru Fărcaş, taragotistul celebru care sintetiza: să preţuim melodia populară, altfel nu ştim cine suntem. Cântec vioi cu imitaţia trompetei, ţinând mâna la nas. Puterea glumei susţinute de solistă. 3 femei, moldoveancă, olteancă, ardeleancă merg la spovedanie. Preotul le cere să înconjoare biserica  de câte ori au înşelat bărbatul. Ardeleanca face 4 ture, olteanca 3 ture. După ce face mai multe ture, moldoveanca îi cere preotului: daţi-mi o bicicletă, că mai am mult de mers. Veselia se instalează peste tot, înţelegându-se ironia la adresa celui decăzut.

16.8) Artista moldoveancă. Spirit vioi, cu pretenţia unităţii familiale. Işi prezintă datele personale cu doze de umor. A împlinit 57 ani de cântec. Pe 11 octombrie va avea 68 ani + 7 ani de acasă.

16.9) „M-am născut din voie bună”. Sârba. Jocul antrenant e susţinut de preferinţele oazei satului: familie cinstită, numeroasă, copii ascultători şi împliniţi.

16.10) „Nu mă las şi nu mă las”. Interpreta traduce  dăruirea autorului popular, devotat muzicii, bunei relaţionări. Un ţigan adult dansează decontrolat. A băut. Valorifică ritmul oferit de solistă. Cu  greu răspunde la întrebările interpretei.

16.10) Destăinuire. Pentru serialul tv „Ferma vedetelor” a pregătit balada Mioriţa, cu 3 ani în urmă. Cântă fără acompaniere muzicală. Celebra baladă reflectă încercarea denivelării conştiinţei umane de a se impune. Strategia nu durează. Natura şi omul pun preţ pe armonie cu preţul sacrificiului.

16.11)”Hora”. Interpreta coboară lângă scenă. Imediat dansatorii o înconjoară. O mică întrerupere  de curent electric nu a stânjenit întâlnirea, deoarece s-ar fi apelat la planul 2.

16.12) „Foaie verde baraboi”. Baraboi  = plantă înaltă ,cu flori albe, iar rădăcina bulb comestibilă. Hora ia amploare. Băieţii şi fetele, în ritm moldovenesc, valorifică atmosfera de basm. Pe firul melodiei sunt cuplaţi  buzoianul şi Catrina, pentru a se instala unitatea satului.

16.12) „Trandafir de la Moldova”. Se măreşte hora veseliei. Trandafirul, simbolul fetei ideale, e localizat în diferite oraşe, sporind farmecul iubirii, al dragostei de viaţă. Nevoia de impresie construieşte rime pentru orice meridian. „Trandafir din Botoşani, Te-aş iubi, dar nu ai bani”. Aplauze şi flori pentru neobosita artistă.

17) Solista Steliana Sima. Mulţumeşte pentru invitaţie Primarului, Consiliului Local, Căminului Cultural. Cap de afiş, interpretă renumită de muzică populară.

17.1) „Oameni buni din toată ţara”. Mesaj muzical din conştiinţa oltenească. Hora în faţa scenei. Apreciază oamenii de omenie. Urează La mulţi ani!. I se oferă flori.

17.2) „Când eram la mama fată”. Respectă perioada copilăriei. În centrul evocării apare imaginea mamei, protectoarea gingăşiei copiilor.

17.3) „Cântec”. Replică muzicală ironică pentru fetele uşuratice. Solista este înconjurată de horă. În mijlocul naturii se unesc frumos timpul şi viaţa.

17.4) „Cântec”. Jocul şi voia bună măresc avantajele familiei. Prin muncă toate dorinţele devin realizabile.

17.5) „Cântec”. Dedicat sorei plecate în străinătate. Priveşte cu duioşie casa părintească  şi sora plecată. Melodie apăsătoare. Îşi ascunde nemulţumirea faţă de despărţire.

17.6) „Hora”. Apreciază unitatea familiei, sinceritatea părinţilor.

17.7) „Jocul satului”. În scenariu Gheorghe pleacă la vânătoare. Tentat de cârciumă, se întoarce în zori, fără vânat. Neaşteptat, o fată încurajată de pahar, dă mâna artistei..I se recomandă un somn bun.

17.8)”Sârba”. Dragostea uneşte. Prin unitate familială se crează fapte mari, iar suferinţa dă înapoi.

17.9) . Cântec legănat. „Vreau să spun la lumea toată”. A crescut un căţeluş. După eliberarea lui în natură, s-a întors la stăpân , Adevărata omenie o dovedim în perimetrul afecţiunii.

17.10) „Cântec pentru Romanaţi(Olt)”. Satul natal. Apar albia râului, veselia consătenilor. Se mândreşte cu hărnicia lor. Primeşte flori din partea  unui băiat în costum popular.Aplauze.

VIDEO AICI

Prezentatoarea invită pe scenă o ţigăncuşă ce dă târcoale la freamătul interpreţilor. O comunicare ce dă aripi micilor spirite şi aureolează portretul adultului.

18) Solista Elena Cosma. Primire cu aplauze. Îşi exprimă recunoştinţa faţă de organizatori. 18.1) „Mi-e dor de satul meu”. Cântec de apreciere a vieţii demne , simple şi sănătoase din sat. Aparţine modestiei. Goana unora după bani denaturează  sensibilul şi omenia. Câţiva copii, coloraţi pe faţă de fantezia modelatorilor din piaţă, zburdă  printre spectatori, afişând recenta decorare. 18.2)”Hora mare”. Elogiu vieţii personale, echilibrului şi împlinirii prin reacţii frumoase. Primeşte flori şi aplauze.

19) Solistul Valentin Ghencea. Prezintă 19.1)”Mi-e dor, măicuţă, dor”. Un cântec duios pentru mama şi sora. Apreciază conştiinţa mamei, apropierea familială. În memorie, casa părintească întreţine afecţiunea faţă de locul natal. Mica evocare uneşte universul copilăriei cu amplitudinea viziunii artistice. O mamă îşi plimbă fetiţa, ţinând-o de mâini în faţa scenei. 19.2)”Inimioară, inimioară”. O pledoarie muzicală pentru integrare în farmecul naturii, în mijlocul oamenilor. 19.3) „De la Milcovaş la vale”. Un suport muzical la ideea reperelor afecţiunii create de viaţa echilibrată. Aplauze şi flori.

20) Solista Filofteia Drăghici. Transmite felicitări de Ziua Comunei Smeeni. 20.1) „Bună ziua, moş Ioane”. Dialog plăcut cu bătrânul satului. El este rezerva de frumos  şi cinste pe plaiul natal. 20.2) „Băieţi şi fete”. Un ritm muzical sensibil asociat unirii sub zodia înaltei credinţe familiale. 20.3) „Să fug în lumea mare”. Spiritul tineresc  amplifică elanul frumoasei trăiri.. Aplauze şi flori.

21) Solistul Ion Băicuş.  Primire cu aplauze. 21.1) „Uită-te în curtea ta”. Îndemn la modestie. Cântec de trăire cinstită. Îndeplinirea datoriilor ne face să cunoaştem toate bucuriile. 21.2) „Am sădit un pom”. Spectatorii formează hora cu vioiuciune. Îmbinând drepturile şi îndatoririle, ne dezvoltăm armonios. 21.3) „Să vă spun ce-i buzoianul”. Dornic de viaţă demnă. Preţuieşte munca şi omenia. Aplauze.

22) Solista Andrada. Interpretează muzică uşoară. 22.1) „Totdeauna, dor de tine”. Gândul iubirii dinamizează reflexele vieţii, acordând optimismului prioritate.  22.2) „Nu e zi să nu te chem”. Ritmul vioi face parte din elanul tineresc. Prin dansul săriturii este evocat entuziasmul trăirii româneşti. 22.3) „Dansul iubirii”. Jocul zglobiu are puterea comunicării sensibile, unind vârsta cu idealul. Aplauze şi flori.

23) Solista Mădălina Manolache. Prezentatoarea îşi susţine  opera muzicală. 23.1) „Azi e zi de sărbătoare”. Se încinge hora în faţa scenei. Crează elan de joc şi comuniune frumoasă. Tot ce este obstacol, să fie depăşit. Apare şi se măreşte hora spectatorilor. Cu iubire şi iertare acumulăm mai multă viaţă. 23.2) „Să ne trăiască primarul”. Hora se extinde. Coboară printre dansatori. Eroul cântecului, primarul, este copleşit de laude, fapt ce induce în viziunea sa proiecte şi mai îndrăzneţe. Un cetăţean a urcat pe scenă să-şi etaleze pasiunea pentru dans, sfătuit de un pahar plin.  23.3) „Şi mă duc, duc”. Nevoia de frumos, asociere, face posibil zborul tineresc, pentru a cunoaşte noi orizonturi. În scenariul cântecului, autoarea  elimină deosebirile, acceptă iubirea cu un ţigan, ca simbol al deschiderii spre natură. 23.4) „Cântec”. Pentru cei plecaţi în străinătate. Reflexele muzicale şi textul sunt pledoarie pentru manifestarea calităţii de român între graniţele protejate de brazi, spice , flori şi braţele istorice. 23.5) „Şofer de cursă lungă”. O meserie solicitantă, prin aria ţinuturilor ce trebuie parcurse. Şi cântecul îl însoţeşte, urându-i drum bun, fidelitate faţă de membrii familiei. 23.6) „Am prieteni, pân-la bani”. Buna relaţie socială, bazată pe cinste, încredere, dă consistenţă socială şi nu acceptă cărămida banului. Aplauze. Flori.

24) Formaţia Cronos.  Cronos (gr) = timp. Două inimoase soliste plus 15 dansatoare  completează fluxul vieţii cu modelul muzicii uşoare, o scânteie atrăgătoare  pentru reuşita conştiinţei. 24.1) „De-ar şti omul ce-l aşteaptă”. Ritm intens de joc. Avansul virulent al başilor. Continuu curge îndemnul pentru viaţa demnă. 24.2) „Sârba”. Solistele  promit şi realizează curajul ritmului sănătos cu care să condamne publicul , pentru a sta în picioare să-şi termine ropotul de aplauze. 24.3) „Cântecul doamnelor pentru domni”. Revendicările feminine în materie de afinităţi ale obrazului şi comunicării nu lasă bărbaţii pasivi, aşa că a crescut rândul la semnături pentru iubire. 24.4) „Frunză verde 3 migdale”. Sub conducerea conştiinţei , provocările privind cinstea, valorile înving greutăţile.  24.5) „Haide, haide!”. Explozie de ritmuri muzicale. Elanul tineresc, generalizat şi accentuat, este la îndemâna tuturor. Aplauze, flori pentru  acest exerciţiu de mobilitate generală.

25) Focul de artificii. Prezentatoarea apucă să numere, în ordine inversă, până în clipa declanşării serialului de artificii. Lăsat numai pe seama pirotehniştilor, jocul luminilor fascinează privirile participanţilor şi se asociază impresionant cu iureşul de lansare. Este întuneric, dar artificiile redau cerului secvenţe de pulsuri  inimoase. După 6 ore 15 minute, serbarea se încheie, continuând doar salutul „La revedere”.

Articol redactat de profesor Stănescu ion. Corespondent cultural.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.