SMEENI, BUZĂU – Campania agricolă de primăvară debutează sub un semn de întrebare major pentru producătorii locali. Întârzierile în finanțare și datoriile enorme ale statului către sectorul agricol riscă să compromită producția din acest an, cu efecte directe asupra economiei locale și a prețurilor la consumator.
Deși câmpurile din jurul comunei Smeeni ar trebui să fie în plină activitate, realitatea financiară îi ține pe mulți agricultori pe loc. Startul campaniei de primăvară este marcat de o lipsă acută de lichidități, forțându-i pe fermieri să aleagă între suspendarea lucrărilor sau îndatorarea la unitățile bancare.
Printre cei care fac eforturi susținute pentru a menține ritmul lucrărilor se numără și Răzvan Marin, agricultor din comuna Smeeni. Deși se numără printre cazurile fericite, reușind să își asigure din timp o parte din stocurile de semințe, îngrășăminte și erbicide, resursele nu sunt suficiente pentru a acoperi întreaga campanie.
„Pentru restul necesarului, singura soluție rămâne împrumutul”, este realitatea crudă prezentată de fermierul local.
Situația este trasă la indigo și în restul Bărăganului. Bogdan Cățoi, fermier care administrează suprafețe mari de teren în regiune, confirmă că presiunea financiară este fără precedent. În acest moment, prioritatea zero este erbicidareae – o lucrare critică pentru sănătatea culturilor. Orice zi de întârziere cauzată de lipsa banilor se poate traduce în pierderi iremediabile la recoltă.
Principala cauză a acestui blocaj este neplata subvențiilor și a restanțelor de către stat, sumă care la nivel național a depășit pragul de 4 miliarde de lei. Conform reprezentanților din sector, o pondere importantă din aceste restanțe este reprezentată de subvenția pentru motorină.
Fermierii din Smeeni atrag atenția că lucrările grele din toamnă, precum aratul, au epuizat deja cantități masive de combustibil, iar acum, când este nevoie de o nouă infuzie de capital pentru lucrările de primăvară, conturile sunt goale.
Specialiștii avertizează că problemele financiare ale fermierilor se pot transforma rapid într-o criză generalizată a sectorului:
- Problema bancară: Cei mai afectați sunt micii agricultori care, din cauza pierderilor suferite în anii secetoși precedenți, nu mai sunt considerați „clienți eligibili” de către bănci. Aceștia riscă să sară peste etape tehnologice esențiale.
- Producție scăzută: Lucrările făcute cu întârziere sau incomplete vor duce inevitabil la o recoltă slabă cantitativ și calitativ.
- Impactul la raft: În final, aceste costuri suplimentare și deficitul de producție vor fi suportate de cetățeni, prin prețuri mai mari la alimentele de bază.
Dacă autoritățile centrale nu vor accelera procesul de plată a subvențiilor restante, primăvara anului 2026 ar putea rămâne în istoria locală ca fiind momentul în care lipsa de predictibilitate financiară a învins hărnicia agricultorilor din Smeeni.
