Acasă Blog

🌨️ Iarnă fără zăpadă la Smeeni 🌨️ ? Cum va fi anul agricol?

0

Deși suntem deja la începutul lunii februarie, la Smeeni iarna încă nu și-a lăsat amprenta clasică: zăpada lipsește. În timp ce în alte zone ale țării stratul alb s-a așternut generos, la Smeeni și în majoritatea localitatilor din judetul Buzău el întârzie să apară.

E adevărat, iarna și-a arătat colții prin episoadele de ger de la sfârșitul lunii ianuarie, dar știm cu toții: iarna nu e iarnă fără zăpadă.

Totuși, există și un aspect pozitiv. Această iarnă a fost una relativ umedă, iar acest lucru este o veste bună pentru agricultură. Apa acumulată în sol poate însemna premisele unui an agricol bogat, atât de necesar comunității noastre.

Experiența ultimilor ani ne arată însă un tipar îngrijorător: la Smeeni, zăpada a apărut adesea când nu trebuie — în lunile de primăvară, martie sau chiar aprilie. Exact atunci când natura ar trebui să reînvie, când pomii înmuguresc, iar culturile pornesc în vegetație, zăpada și frigul pot provoca pagube serioase.

Să ne amintim, de exemplu, de iernile 2018–2019, când zăpada și-a făcut simțită prezența la Smeeni în luna martie. Un episod grăitor este surprins și aici:

Citește si  Cum și-a arătat iarna colții la Smeeni, în mijlocul lunii mărțișorului?

Nu există date clare care să ne spună dacă va ninge sau nu la Smeeni în acest sezon de iarnă. Dar lecțiile trecutului ne îndeamnă la prudență și la o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice care ne afectează direct viața și munca.

🌱 Să sperăm că natura va găsi echilibrul potrivit: apă suficientă pentru pământ, fără a pune în pericol primăvara si anul agricol.

Smeeni, locul în care memoria eroilor români este păstrată vie. Ceremonie militară și religioasă în cinstea veteranilor din teatrele de operații

0

Într-o zi frumoasă de toamnă, centrul comunei Smeeni a devenit, din nou, locul unei emoționante manifestări de respect și recunoștință față de militarii români care și-au pierdut viața în teatrele de operații. Peste o sută de localnici, familii ale eroilor, militari, veterani și reprezentanți ai autorităților locale și județene au participat astăzi, 11 noiembrie 2026, la ceremonia militară și religioasă organizată cu prilejul Zilei Veteranilor din Teatrele de Operații. (Video complet mai jos) 

În fața Căminului Cultural, la Monumentul Eroilor căzuți în teatrele de operații, locul în care, în anul 2017, a fost ridicat un monument în memoria militarilor români căzuți la datorie, s-au reunit oameni pentru care această zi înseamnă mai mult decât o ceremonie oficială. Este o zi a amintirii, a respectului și a recunoștinței față de cei care au plecat în misiune și nu s-au mai întors acasă.

Anul acesta, manifestarea a avut o participare deosebită. Alături de familiile celor doi militari buzoieni căzuți la datorie în Afganistan, sublocotenenții post-mortem Iulian Dumitrescu și Adrian Vizireanu, s-au aflat președintele Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, subprefectul județului Buzău, Liliana Zbîrnea, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, precum și militari veterani și militari răniți în teatrele de operații.

Iulian Dumitrescu, fiul comunei Smeeni, în memoria căruia se organizează ceremonia

Dincolo de caracterul militar și oficial al evenimentului, centrul întregii manifestări rămâne memoria sublocotenentului post-mortem Iulian Dumitrescu, fiu al comunei Smeeni, al cărui sacrificiu a legat pentru totdeauna numele localității de istoria recentă a Armatei României.

Născut la 19 octombrie 1983, la Smeeni, Iulian Dumitrescu și-a dedicat viața carierei militare. A fost parașutist, a urmat cursurile de formare a subofițerilor și a activat în structuri ale Forțelor pentru Operații Speciale, ajungând să participe la misiuni internaționale.

La 7 mai 2016, în apropiere de Kandahar, în Afganistan, în timp ce participa la o misiune de instruire a polițiștilor afgani, militarul buzoian și-a pierdut viața alături de camaradul său, sergentul Adrian Vizireanu. În același incident, un al treilea militar român a fost rănit. Avea doar 32 de ani.

Pentru sacrificiul său, Iulian Dumitrescu a fost avansat post-mortem la gradul de sublocotenent și decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, cu însemne de război. În anul 2018, Consiliul Local al Municipiului Buzău i-a conferit, post-mortem, titlul de Cetățean de Onoare al municipiului, alături de camaradul său Adrian Vizireanu.

Pentru Smeeni, însă, Iulian Dumitrescu nu este doar un nume înscris pe un monument. Este un fiu al locului, un tânăr care a plecat din comunitatea sa pentru a-și îndeplini datoria militară și care a rămas în memoria celor de aici ca un exemplu de curaj și devotament.

Tocmai de aceea, ceremonia organizată anual la Smeeni are o încărcătură aparte. Comunitatea se reunește în jurul amintirii unui om care a aparținut acestui loc, iar familia sa regăsește, an de an, respectul și solidaritatea oamenilor din localitatea natală.

Un ceremonial militar care aduce împreună comunitatea și Armata României

Manifestarea din acest an a început cu intonarea Imnului Național al României, urmată de serviciul religios și de alocuțiunile reprezentanților autorităților județene și ai conducerii Armatei. Au fost evocate sacrificiul militarilor români căzuți în misiuni internaționale, datoria față de țară și respectul care li se cuvine veteranilor din teatrele de operații.

Momentul depunerii coroanelor de flori la monument a fost urmat de defilarea Gărzii de Onoare, într-o atmosferă solemnă, în acordurile muzicii militare.

A fost unul dintre acele momente în care cadența militarilor, onorul prezentat și liniștea celor adunați în fața monumentului au transmis mai mult decât ar fi putut-o face orice discurs. Emoția a fost resimțită atât de familiile celor căzuți la datorie, cât și de localnicii și invitații prezenți.

Participarea generalului Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, conferă manifestării o vizibilitate aparte și arată legătura pe care Garnizoana Buzău și structurile militare o păstrează cu locurile natale ale eroilor și cu familiile acestora.

O tradiție începută în 2017, care a devenit un reper pentru județul Buzău

Ceremonia de la Smeeni nu este o manifestare apărută întâmplător și nici un eveniment organizat doar cu ocazia unei zile din calendar. Ea a devenit, în timp, o tradiție a comunității, începută în anul 2017, în memoria celor doi militari buzoieni căzuți în Afganistan.

In centrul comunei a fost inaugurat Monumentul Eroilor din Teatrele de Operații, locul în care se desfășoară de atunci aceste ceremonii de comemorare.

De-a lungul celor nouă ani, la Smeeni au fost prezenți reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, comandanți militari, oficialități județene, veterani, familiile eroilor și numeroși localnici. Manifestările au adus împreună instituții militare și civile, dar și generații diferite de oameni care au înțeles că memoria celor căzuți la datorie trebuie păstrată vie.

În arhiva evenimentelor de la Smeeni se regăsesc ceremonii militare, slujbe religioase, depuneri de coroane, expoziții dedicate eroilor și momente artistice susținute de elevii și tinerii localității. Toate acestea au contribuit la conturarea unei manifestări cu o identitate aparte în viața publică a județului Buzău.

Faptul că o comună din județul Buzău găzduiește an de an o asemenea ceremonie, cu participarea conducerii militare și a reprezentanților autorităților județene, spune multe despre respectul pe care comunitatea îl păstrează față de eroii săi.

Pentru Smeeni, această zi are și o semnificație locală aparte: aici s-a născut Iulian Dumitrescu, aici se află casa părintească și tot aici comunitatea îi păstrează vie amintirea.

11 noiembrie nu este doar o dată în calendar pentru Smeeni. Este ziua în care o comunitate întreagă își amintește de unul dintre fiii săi și își reafirmă respectul față de toți militarii români care au făcut sacrificiul suprem în slujba țării.

Iar cât timp oamenii vor continua să se adune în fața acestui monument, numele celor care nu s-au mai întors acasă nu va fi uitat.

Glorie eternă eroilor neamului românesc!

Când istoria se uită la noi din bănci: O călătorie în Smeeniul din timpul celui de-al Doilea Război Mondial

0

Există imagini care nu se limitează doar la a surprinde o clipă trecătoare, ci se transformă în adevărate documente istorice de o valoare inestimabilă. Exact acest lucru este scos la lumină prin cele două portrete școlare din  anul 1941, făcute publice în vara lui 2024 de domnul Brânză Nelu din Smeeni.

Păstrate cu o grijă sfântă în arhiva sa familială – loc în care se regăsesc chiar propriii săi părinți –, aceste fotografii au fost recent limpezite și restaurate digital, oferindu-ne o privire directă, vie și emoționantă asupra lumii rurale din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Semnate spiritual de învățătorii Ion GH. Țigău și Alexandrina Țigău, fotografiile ne duc înapoi într-unul dintre cei mai frământați ani ai secolului XX. În timp ce la nivel național și internațional istoria se scria cu tunurile celui de-al Doilea Război Mondial, pe Valea Călmățuiului viața își urma cursul prin cel mai stabil reper al comunității: școala de sat.

Clasa inv. Alexandrina Tigau – foto din arhiva d-lui Nelu Brânză- Smeeni

Clasa învățătoarei Alexandrina Țigău: Ordine, sobrietate și gingășie

Prima fotografie ne poartă în universul coordonat de învățătoarea Alexandrina Țigău. Compoziția este o adevărată coregrafie socială a epocii:

  • Aranjamentul și componența: Rândurile sunt construite cu o rigoare impecabilă, specifică școlii de altădată. În față, direct pe sol sau în genunchi, stau cei mai mici elevi. Urmează altiicopii care stau in genunchi, iar în spate, în picioare sau pe scaune, se află elevii mai mari. În mijlocul lor, privind cu o demnitate blândă, se află învățătoarea. Un detaliu important ce dă viață acestui cadru este prezența fetițelor – vizibile în rândul din spate.

  • Vestimentația și atmosfera: Hainele reflectă din plin austeritatea și realitățile economice ale anului 1941. Copiii poartă haine groase din lână sau postav, jachete încheiate strâns și bundițe țărănești, pregătite parcă pentru asprimea timpurilor. Chipurile lor sunt lipsite de zâmbetele largi de astăzi; ele trădează o seriozitate sobră, născută din importanța solemnă a momentului fotografierii, dar și din greutățile palpabile ale acelei perioade istorice.

Clasa inv. Ion Gh. Tigau – foto din arhiva d-lui Nelu Brânză- Smeeni

Clasa învățătorului Ion Țigău: Rigoare, camaraderie și energia copilăriei

Cea de-a doua imagine ne mută atenția spre clasa învățătorului Ion Țigău, un portret dominat de o dinamică aparte a colectivului:

  • Aranjamentul și vestimentația: Aici predomină un univers al băieților, ale căror capete tunse uniform – celebrul stil „chilug” al epocii – vorbesc despre regulile stricte de igienă și disciplină ale școlilor rurale de băieți. Îmbrăcați în haine grele de postav și jachete sobre, copiii sunt așezați în rânduri ordonate, avându-l în mijlocul lor pe dascăl, o figură severă, dar profund respectată de comunitate.

  • Mici frânturi de viață: Deși rigoarea cadrelor de epocă este strictă, natura umană găsește mereu o cale să iasă la suprafață. În primul rând, băieții întinși pe pământ sau sprijiniți pe coate aduc un strop de autenticitate și energie pură, amintindu-ne că, dincolo de uniformă și sobrietate, aceștia erau totuși copii care trăiau bucuriile simple ale vârstei.

O punte emoționantă peste timp și o concluzie vie

Dincolo de valoarea lor documentară, aceste două fotografii restaurate poartă o încărcătură afectivă copleșitoare. Ele nu sunt doar o arhivă prăfuită dintr-un sat buzoian, ci o fereastră spre rădăcinile noastre.

Privind cu atenție chipurile limpezite de tehnologie din clasa învățătorilor Ion și Alexandrina Țigău, gândul zboară inevitabil spre ideea că, undeva în acele bănci sau pe acel pământ bătătorit, cineva își poate privi astăzi bunicul sau străbunicul în anii lor cei mai curati. Prin efortul domnului Brânză Nelu de a scoate la lumină aceste mărturii în 2024, trecutul Smeeniului prinde viață, amintindu-ne că istoria nu este formată doar din marile bătălii, dincolo de care stau oamenii simpli, școala de sat și dascălii care au ținut comunitatea unită în cele mai grele vremi.

Într-o epocă în care totul se derulează cu viteza ecranelor digitale, aceste două fotografii restaurate din Smeeni ne opresc din drum și ne amintesc cine suntem, de unde venim și cui îi datorăm continuitatea noastră pe această vatră de sat.

Fotografiile originale le gasiti postate aici de domnul Branza Nelu, caruia ii multumim pentru ca ne-a prezentat o mica parte din istoria acestor meleaguri buzoiene.

Pozele originale aici 

Spitalul din Smeeni recunoaștere la nivel național

0

Spitalul de boli Cronice Smeeni s-a numărat printre finaliștii Romanian Healthcare Awards 2026, una dintre competițiile naționale dedicate performanței și inovării în sistemul medical românesc.

Proiectul înscris în concurs, „De la ziduri la sistem: Spitalul Smeeni transformă infrastructura într-un model integrat”, prezintă modul în care investițiile realizate în ultimii ani contribuie la dezvoltarea unor servicii medicale adaptate nevoilor pacienților.

Ajunsă la cea de-a șasea ediție, competiția Romanian Healthcare Awards reunește proiecte și inițiative din sistemul sanitar, evaluate de un juriu internațional format din zece membri, reprezentând zece țări.
Proiectul Spitalului de Boli Cronice Smeeni a fost înscris de managerul unității medicale, Marilena Gîrban, la categoria „Investiții și Infrastructură Medicală”, alături de alte 12 propuneri.

Investiții gândite pentru nevoile pacienților

În spatele proiectului prezentat în competiție se află o strategie de dezvoltare construită în mai mulți ani, cu obiectivul de a îmbunătăți condițiile în care sunt acordate serviciile medicale și de a extinde accesul pacienților la investigații și tratament.

Potrivit prezentării realizate de managerul spitalului, procesul a început cu modernizarea infrastructurii existente, pentru crearea unor condiții mai bune și mai sigure pentru pacienți și personalul medical.

A urmat dezvoltarea ambulatoriului, prin extinderea și dotarea acestuia pentru programe de screening și diagnostic precoce. În paralel, investițiile au continuat prin dezvoltarea infrastructurii medicale și construirea unui nou corp de clădire, destinat creșterii capacității de tratament și diversificării serviciilor oferite.

Abordarea propusă de echipa spitalului pornește de la ideea că dezvoltarea infrastructurii trebuie să fie însoțită de servicii medicale care să răspundă concret nevoilor comunității.

„În spatele acestei recunoașteri se află ani de muncă, perseverență și o viziune care a pornit de la nevoile reale ale comunității, transformând proiectele în investiții și investițiile în servicii medicale mai aproape de oameni. Pentru noi, această reușită înseamnă bucuria de a vedea munca spitalului apreciată la nivel național și încrederea că fiecare pas făcut pentru pacienți contează”, a declarat Marilena Gîrban, managerul Spitalului de Boli Cronice Smeeni.

De la infrastructură la servicii medicale integrate

Tema ediției din 2026 a ROHO – Romanian Hospital and Healthcare Convention, „De la fragmentare la integrare: Sănătatea ca Strategie”, a adus în prim-plan una dintre problemele cu care se confruntă pacienții: dificultatea de a parcurge un traseu medical coerent, de la consultație și investigații până la tratament și prevenție.

În acest context, proiectul prezentat de Spitalul din Smeeni propune o dezvoltare etapizată, în care fiecare investiție contribuie la consolidarea serviciilor existente și la crearea unor noi oportunități de diagnostic și tratament.

Planurile de dezvoltare vizează și extinderea serviciilor dincolo de domeniul medical tradițional al unității.

Un nou proiect: Centrul de Sănătate Mintală pentru Adulți

Printre inițiativele anunțate pentru perioada următoare se află proiectul de înființare a unui Centru de Sănătate Mintală pentru Adulți, destinat prevenirii și tratării adicțiilor. Noua structură ar urma să completeze serviciile medicale existente și să ofere acces la evaluare, consiliere, prevenție și tratament, într-un cadru integrat, mai aproape de comunitate.

Prin acest proiect, Spitalul de Boli Cronice Smeeni își propune să răspundă unei nevoi de sănătate tot mai prezente în societate și să dezvolte servicii specializate pentru persoanele care se confruntă cu probleme de sănătate mintală și dependențe.
Prezența printre finaliștii Romanian Healthcare Awards 2026 reprezintă o recunoaștere a proiectului de dezvoltare prezentat de spital și a direcției asumate de echipa managerială.

Pentru comunitatea din Smeeni și din împrejurimi, miza acestor investiții rămâne îmbunătățirea accesului la servicii medicale și dezvoltarea unor condiții de tratament cât mai bune, aproape de casă.

Ziua în care Smeeniul a fost „Buricul Pământului”: Vizita șefului statului din 1986 și scenografia din spatele propagandei comuniste

0

Teatru pe câmpul din Bărăgan: Vizita lui Nicolae Ceaușescu la Smeeni din 1986, între fardul propagandei și amintirile neretuşate ale sătenilor

În toamna anului 1986, (22 septembrie) când penuria alimentară, frigul din case și cozile deveniseră singura certitudine a românilor, liniștea comunei Smeeni din județul Buzău a fost zdruncinată de un eveniment de proporții grandioase pentru activiștii de partid, dar absurd pentru omul de rând. Zgomotul elicopterului prezidențial aducea în inima Bărăganului buzoian cuplul dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu. Ce a fost oficial o „vizită de lucru plină de învățăminte” s-a dovedit, în realitate, o punere în scenă desprinsă din teatrul absurdului, în care fardul propagandei s-a lovit direct de realitatea dură a epocii.

Versiunea oficială: Pâine, sare, „eroi ai muncii” și cifre umflate

Pe 22 septembrie 1986, ziarele de propagandă ale vremii – precum Scînteia, Informația Bucureștiului sau Viața Buzăului – relatau în culori triumfale vizita de lucru din județul Buzău. La Cooperativa Agricolă de Producție (C.A.P.) Smeeni, o unitate etalon condusă de președintele Gheorghe Dinu (Erou al Muncii Socialiste) și distinsă de două ori cu Ordinul Muncii clasa I, oaspeții de la București au fost întâmpinați de ministrul agriculturii, Gheorghe David, alături de conducerea locală de partid.

Presa oficială descria o atmosferă festivă, cu mii de cooperatori, mecanizatori, pionieri și șoimi ai patriei purtând buchete de flori. În cadrul expozițiilor agricole spectaculoase organizate la fața locului, publicului și dictatorului li s-au prezentat:

  • Zootehnie de frunte: vaci din rasa Bruna de Maramureș cu producții de peste 4.000 litri de lapte, oi din rasa Ruşetu-1 și armsari din rasa semigreu românesc.

  • Mica industrie cooperatistă: produse meșteșugărești și servicii destinate satului.

  • Indicații prețioase: aterizarea elicopterului prezidențial pe o solă de porumb, urmată de solicitări ferme ca recolta să fie strânsă fără pierderi, iar județul Buzău să candideze pentru titlul de „Erou al noii revoluții agrare”.

În spatele panourilor colorate cu grafice economice optimiste se ascundea însă mecanismul „Noii Revoluții Agrare” – o construcție propagandistică prin care inginerii și șefii de C.A.P. erau obligați să raporteze producții-record la hectar, complet rupte de realitate, în timp ce grânele țării plecau masiv la export.

Versiunea comunității: Scenografia din spatele camerelor de filmat

Trecerea deceniilor și mărturiile adunate în arhivele digitale de istorie orală – pe pagina Smeeni Online și în grupul de Facebook „Smeeni, comuna din Buzău” – scot la iveală detaliile nespuse de cenzura comunistă. Pentru localnici, ziua de 22 septembrie 1986 a însemnat o mobilizare militarizată și o suită de momente memorabile.

1. Măturatul ulițelor și decorul improvizat

Pregătirile au început cu mult înainte ca elicopterul să atingă solul. Smeeniul a fost transformat peste noapte: ulițele principale au fost măturate, gardurile caselor au fost văruite obligatoriu, iar orice urmă de gunoi a fost ascunsă. Animalele de rasă expuse la fermă au fost aduse din alte stațiuni de cercetare sau ferme de elită din județ special pentru acea zi, pentru a crea iluzia unei bogății ieșite din comun.

2. Legenda porumbului adus de acasă și a legumelor „agățate”

Unul dintre cele mai savuroase detalii păstrate în memoria comunității este legat de sola de porumb unde a aterizat elicopterul. Localnicii povestesc cu umor cum roșiile și ardeii din expoziție fuseseră aduse din sere de elită și aranjate artificial, iar tulpinile de porumb fuseseră legate și susținute pentru a părea înalte și bogate într-un an altminteri secetos.

Ceausescu la CAP SMEENI – Foto din ziarul Scanteia

3. Securitatea și rigorile protocolului

Masurile de securitate au fost drastice. Oamenii aduși din Smeeni și din comunele vecine au fost așezați în cordoane stricte, învățați cum să aplaude și ce lozinci să strige. Sătenii mai vocali au fost supravegheați îndeaproape sau ținuți departe de zona fermei, în timp ce fetele din sat, îmbrăcate în costume populare aduse de la căminele culturale, au fost instruite minuțios pentru momentul oferirii pâinii și a sării.

4. Copiii mobilizați de la primele ore

Elevii din comună au fost aduși dis-de-dimineață, îmbrăcați în uniforme de pionier sau costume populare, fiind obligați să aștepte ore în șir sub soare sau vânt sosirea alaiului. Emoția de a-l vedea pe dictator de aproape era umbrită de oboseală și de strictețea cadrelor didactice, vigilente ca nimeni să nu facă vreo mișcare neprogramată.

Ce nu s-a scris în „Scînteia”: „Am primit o conservă… era plină cu apă!”

Marea recompensă pentru mulțimea ținută ore în șir în picioare a venit la finalul mitingului, când organizatorii au distribuit participanților pachete cu alimente — o raritate absolută în magazinele acelor ani.

Însă printre localnici a rămas antologică o întâmplare ce ilustrează perfect colapsul economiei socialiste. Un martor ocular își amintește cu ciudă și ironie amară:

„Am fost acolo… la sfârșit am primit o conservă de carne și a fost plină cutia cu… apă!”

Într-o industrie alimentară aflată în pragul falimentului, până și conservele destinate manipulării de partid ajunseseră să conțină rebuturi, devenind simbolul involuntar al degradării regimului.

Un tablou istoric complet

Puse cap la cap, paginile din Scînteia și Informația Bucureștiului alături de amintirile neretuşate ale oamenilor din Smeeni recompun un tablou fidel al toamnei anului 1986. Dacă pentru aparatul de partid vizita a reprezentat doar un nou prilej de cosmetizare a regimului, pentru comunitatea din Smeeni evenimentul rămâne întipărit ca o zi de teatru propagandistic, trăită între frica de autorități, absurdul punerilor în scenă și realitatea amară a ultimilor ani ai dictaturii.

Notă: Documentarea acestui articol s-a realizat pe baza arhivelor administrative din anul 1986, a ziarelor vremii precum și a mărturiilor textuale oferite de membrii comunității din Smeeni care au participat direct la eveniment.


La Smeeni se află cel mai mare târg de produse agro-alimentare din zona de sud a judetului Buzău

0

În fiecare sâmbătă dimineață, între orele 06:00 și 11:00, la marginea localității Smeeni, chiar lângă cursul râului Călmățui, se desfășoară unul dintre cele mai importante ritualuri economice și sociale din mediul rural buzoian. Târgul săptămânal de la Smeeni, considerat de comercianți și localnici drept cel mai mare târg agroalimentar și obor din zona de sud a județului Buzău și din Câmpia Bărăganului, adună la fiecare ediție peste 1.000 de oameni.

Un punct de reper istoric și geografic pentru Bărăgan

Târgul își are rădăcinile la începutul anilor ’90, funcționând inițial timp de câțiva ani la ieșirea din satul Sălcioara, în apropierea fostei mori de făină. La începutul anilor 2000, acesta a fost mutat în actuala locație de la marginea comunei Smeeni, ( https://maps.app.goo.gl/tXyHD9PB5BA6yJFa8 )  întinzându-se pe o suprafață de aproximativ 5 hectare.

Așezarea sa strategică atrage săptămânal nu doar localnici din Smeeni, ci și cumpărători și vânzători din comunele învecinate — Gherăseni, Brădeanu, Maxenu, Țintești, Pogoanele, Costești, Gălbinași, Padina — dar și din zona Râmnicului, municipiul Buzău sau județe limitrofe precum Ialomița, Prahova, Vrancea, Covasna, Brașov și Sibiu.

Ce găsești la târg: De la cereale la bunuri de uz casnic

Organizat pe sectoare de desfacere, târgul oferă o varietate extrem de bogată de produse la prețuri accesibile:

  • Produse agricole și cereale: saci de porumb, grâu, orz și floarea-soarelui direct de la producători.

  • Legume, fructe și pește: alimente proaspete aduse de legumicultori din zonă sau comercianți din țară.

  • Bazar și materiale de construcții: confecții, încălțăminte, unelte de feronerie, mobilier și cherestea.

Cele mai aglomerate perioade din an rămân cele din preajma marilor sărbători religioase sau lunile de toamnă (septembrie-octombrie), când gospodarii se pregătesc pentru iarnă și își fac proviziile de cereale și alimente.

Schimbarea la față: Dispariția comerțului cu animale și efectele asupra gospodăriilor

Deși din punct de vedere istoric târgul din Smeeni reprezenta un punct tradițional unde crescătorii vindeau și cumpărau vaci, cai, oi sau porci, dinamica s-a schimbat radical în ultimii ani.

Începând cu anul 2018, odată cu apariția și răspândirea Pestei Porcine Africane (PPA) și, ulterior, a pestei micilor rumegătoare, autoritățile sanitar-veterinare (DSVSA Buzău) au interzis comercializarea animalelor în târgurile neînregistrate special pentru acest scop.

Comercializarea animalelor este permisă doar în spații special autorizate sanitar-veterinar, iar animalele pot fi transportate numai cu certificat veterinar, document de mișcare și aviz interjudețean. Această interdicție prelungită, combinată cu seceta severă care a calamitat culturile de porumb în proporție de până la 100% și creșterea prețului la furaje, a dus la o scădere drastică a șeptelului la nivelul județului Buzău:

  • Bovine: de la 64.738 în 2015, la 28.678 în 2025.

  • Suine (porci): de la 72.105 în 2015, la 43.951 în 2025.

  • Ovine: de la 287.492 în 2015, la 240.480 în 2025.

Micii fermieri din zonă arată că creșterea animalelor în gospodăria tradițională a devenit tot mai puțin profitabilă, mulți crescând animale doar pentru consumul propriu.

Necesitatea modernizării și administrarea târgului

Amplasat într-o zonă joasă din apropierea râului Călmățui, terenul târgului a fost supus de-a lungul timpului riscului de baltire și inundare în perioadele ploioase. Autoritățile locale din Smeeni au realizat lucrări de pietruire pentru a asigura condiții mai bune, însă atât comercianții, cât și vizitatorii semnalează necesitatea unor investiții suplimentare:

  1. Sistematizare și asfaltare: crearea de alei pietonale și drumuri de acces asfaltate pentru fluidizarea traficului.

  2. Dotări cu tarabe și hale: construcția unor spatii acoperite/hale destinate produselor perisabile (lactate, brânzeturi, pește, ouă) pentru a respecta normele de igienă.

  3. Corectitudinea prețurilor: combaterea speculei realizate de unii intermediari, astfel încât producătorii direcți să își poată vinde marfa la un preț corect.

Administrat de Primăria Smeeni, târgul funcționează prin colectarea unei taxe săptămânale de la comercianți. Chiar și în fața provocărilor moderne și a modificărilor legislative, târgul săptămânal din Smeeni rămâne o piesă esențială în viața economico-socială a Câmpiei Bărăganului.

File din istoria locală: Satul Moisica și hotărnicia din anul 1876

0

📜Știați că în urmă cu 150 de ani, delimitarea pământurilor se făcea prin „Citațiuni de Hotărnicie” publicate oficial în ziar?

📰✨Avem în față o veritabilă dovadă istorică: un anunț oficial din data de 20 Februarie 1876, semnat de inginerul-hotarnic G. N. Cordea, privind moșia Moisica din județul Buzău, plasa Câmpu, comuna Zmeeni (Smeeni de astăzi).

🔍 Ce ne spune acest document?Autorizarea Oficială: Cu adresa No. 2.467 a Președintelui Tribunalului Buzău, inginerul hotarnic a fixat data de 1 Iulie 1876 pentru măsurarea și delimitarea (hotărnicia) moșiei Moisica, proprietatea domnului Ioan Pascu. Cine era invitat la fața locului?Advocatul public pentru moșiile Statului vecine: Maxim, Rotunda, Albești sau Moisica și Sălcioara. Primarul comunei Zmeeni. Locuitorii împroprietăriți pe moșia Moisica. Miza întâlnirii: Toți cei invitați trebuiau să se prezinte la fața locului cu documentele și dovezile de posesie pe care le dețineau. Avertismentul era ferm: „în caz contrar, voi lucra în lipsă”!

🌾 De ce este importantă această notă?Documentul reflectă îndeaproape realitățile socio-economice din România de după reforma agrariană din 1864 (sub Cuza), când țăranii împroprietăriți coexistau pe aceleași moșii cu marii proprietari (cum era Ioan Pascu) și cu moșiile Statului. Totodată, ne arată vechile denumiri ale locurilor și satelor din Bărăganul Buzoian.

O mică filă de ziar din 1876, dar o mare bucată din istoria comunei noastre! ❤️ 📌 Sursa foto: Monitorul Oficial / Anunțuri judiciare (20 Februarie 1876). 💬 Voi ce alte povești sau amintiri vechi cunoașteți despre satul Moisica? Lăsați-ne un comentariu mai jos! 👇

(Foto/video) Peste 300 de oameni au răspuns invitației la „Seară de cinema în aer liber” la Smeeni

0
oplus_2048

Parcul Central din Smeeni a fost marți seară locul unei întâlniri dedicate comunității, copiilor și protejării mediului.

Peste 300 de persoane au participat la evenimentul „Seară de cinema în aer liber și activități comunitare la Smeeni”, organizat de PORR Construct SRL, unul dintre constructorii parcului eolian Vifor Buzău, în colaborare cu Primăria Comunei Smeeni, în cadrul acțiunii CSR dedicate Parcului Eolian Vifor II.

Evenimentul, desfășurat în baza protocolului de parteneriat încheiat între PORR Construct SRL și Primăria Comunei Smeeni, a avut ca obiective educația pentru protecția mediului și biodiversitate, implicarea comunității locale în activități de responsabilitate socială și, bineînțeles, crearea unui prilej de socializare pentru locuitorii comunei.

La întâlnire au venit oameni din satele comunei Smeeni, dar și câțiva participanți din localitățile învecinate. Alături de comunitate s-au aflat reprezentanții administrației locale, primarul, viceprimarul și secretarul general al comunei, precum și reprezentanți ai parcului eolian, ai companiei Rezolv Energy și ai Vestas.

Copiii au transformat încălțămintea veche în ghivece

Prima parte a serii s-a desfășurat în foișorul din centrul parcului, unde echipa PORR a pregătit mai multe activități pentru copii.

Cei mici au venit cu perechi de încălțăminte pe care nu le mai foloseau și le-au transformat, cu imaginație și răbdare, în ghivece originale. Au colorat, au decorat și au discutat cu organizatorii despre natură, biodiversitate și protejarea mediului.

Copiii au fost provocați și să răspundă la întrebări legate de problemele de mediu. Unii dintre ei au mers mai departe și au scris câteva rânduri despre ceea ce înseamnă natura pentru ei. Micile lor compuneri și impresii au fost apreciate și premiate de organizatori, firma Porr Construct.

A fost o activitate simplă, dar care le-a oferit copiilor ocazia să privească altfel obiectele pe care, de regulă, le-ar considera inutile și să descopere ideea de reutilizare.

Pe parcursul atelierelor, participanții au avut la dispoziție fructe, popcorn și limonadă, oferite de Carmangeria La Costică.

După încheierea atelierelor și festivitatea de premiere, atmosfera s-a mutat în zona amenajată pentru proiecția cinematografică.

În jurul orei 20:30, odată cu lasarea intunericului,  cei prezenți au fost invitați să urmărească, în aer liber, filmul de animație Disney-Pixar „WALL-E”.

Alegerea filmului nu a fost întâmplătoare. Povestea robotului care rămâne singur pe un Pământ acoperit de deșeuri propune, într-o formă accesibilă copiilor, o reflecție asupra consumului, poluării și responsabilității oamenilor față de mediul în care trăiesc. Filmul a completat astfel tema atelierelor de la începutul serii, ducând discuția despre protejarea naturii într-o poveste pe care copiii au putut să o urmărească și să o înțeleagă ușor.

Pentru mulți dintre cei prezenți, proiecția a fost și un moment de relaxare, după activitățile desfășurate în prima parte a serii.

Dincolo de activitățile dedicate mediului, întâlnirea de marți a avut și o componentă socială. Peste 300 de persoane au ales să petreacă împreună o seară de vară în Parcul Central din Smeeni. Copii, părinți, bunici și reprezentanți ai instituțiilor și companiilor implicate în proiect au avut ocazia să se întâlnească într-un cadru informal.

Pentru Smeeni, astfel de întâlniri au devenit rare în ultimii ani. O seară organizată în jurul unui eveniment comunitar, în care oamenii vin împreună, discută, participă la activități și rămân apoi să urmărească un film în aer liber, nu a mai avut loc aici din vara anului 2024.

Evenimentul de marți a arătat însă că există interes pentru astfel de inițiative. Numărul celor prezenți, inclusiv participanți veniți din afara comunei, a transformat o acțiune gândită inițial în jurul educației de mediu într-o adevărată întâlnire a comunității.

„Seară de cinema în aer liber și activități comunitare la Smeeni” s-a încheiat în jurul orei 22:30, după câteva ore în care Parcul Central a fost animat de copii, familii și oameni care au ales să petreacă timpul împreună.

Acțiunea a fost organizată de PORR Construct SRL, cu sprijinul Primăriei Comunei Smeeni, în cadrul parteneriatului care are printre obiective promovarea educației pentru protecția mediului și biodiversitate și implicarea comunității locale în activități de responsabilitate socială.

Video – Un incendiu izbucnit la un depozit de baloți de lucernă din Udati-Mânzu, a fost stins prin mobilizarea exemplară a comunității și a autorităților

0

Momente de tensiune (vezi video mai jos) au fost trăite vineri la orele prânzului în satul Udați-Mânzu, din comuna Smeeni după ce un incendiu a izbucnit la gospodăria unui crescator de animale din sat, punând în pericol o anexă folosită pentru depozitarea furajelor precum și întreaga zonă din jur.

Potrivit proprietarului, acesta a observat un miros neobișnuit de fum în apropierea unui depozit de baloti de lucernă, iar în scurt timp a remarcat că din interiorul acestora începea să iasă fum. Autorităile au fost alertate imediat, intuindu-se pericolul care se putea transforma în orice moment într-un incendiu de proporții.

În anexa gospodăriei erau depozitați peste 100 de baloți mari, rotunzi, de lucernă, din recolta acestui an. Din primele indicii, există suspiciunea că aceștia s-ar fi autoaprins, însă cauza exactă urmează să fie stabilită de specialiști.

Imediat după alertă, întreaga comunitate s-a mobilizat exemplar. Vecinii au sărit în ajutor și au conectat furtunele cu apă, încercând să limiteze extinderea incendiului. Un rol esențial l-a avut și un fermier din zonă, care a intervenit cu un încărcător frontal. Cu ajutorul utilajului, baloții fumegânzi au fost scoși unul câte unul din depozit și transportați în siguranță la stradă, evitând astfel propagarea focului către restul depozitului.

La aproximativ 15 minute de la primirea apelului, la fața locului a ajuns autospeciala de intervenție a Primăriei Smeeni. Pompierii din cadrul serviciului local au acționat prompt, reușind să țină situația sub control și să limiteze efectele incendiului până la sosirea echipajelor Inspectoratului pentru Situații de Urgență Buzău.

Prin efortul comun al vecinilor, al fermierului care a pus la dispoziție utilajul, al pompierilor serviciului local și al echipajelor ISU Buzău, incendiul a fost localizat și stins înainte de a se transforma într-un adevărat dezastru.

Deși aproape toți baloții depozitați au fost afectați, un aspect extrem de important este faptul că incendiul nu s-a manifestat cu flacără deschisă, ci printr-o ardere mocnită. Intervenția rapidă a făcut diferența și a împiedicat extinderea focului către alte construcții.

Pericolul a fost cu atât mai mare cu cât, la doar câțiva pași de balotii se afla un depozit important de lemne de foc, iar în apropiere sunt amplasate mai multe locuințe. Dacă incendiul ar fi izbucnit violent și ar fi cuprins aceste materiale combustibile, consecințele ar fi putut fi dramatice pentru întreaga zonă.

Acest incident demonstrează încă o dată cât de importantă este reacția rapidă în situații de urgență și cât de valoroasă este solidaritatea unei comunități unite. Intervenția promptă a autorităților locale, mobilizarea vecinilor și sprijinul oferit de fermierul din localitate au contribuit decisiv la evitarea unei tragedii.

În perioada următoare, pompierii și organele de poliție vor desfășura cercetări pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor producerii incendiului.

Lacrimi pentru trandafiri. Povestea unui pensionar din Smeeni care și-a văzut munca distrusă în câteva minute

0

Într-o vreme în care mulți se grăbesc să critice ceea ce nu merge în comunitățile lor, există și oameni care aleg să schimbe lucrurile prin propriul exemplu. Un astfel de om este nea Fănică, pensionar din comuna Smeeni, cunoscut de vecini pentru dragostea sa față de flori și pentru grija cu care îngrijește an de an scuarul din fața locuinței sale.

Deși spațiul respectiv aparține domeniului public, bătrânul l-a considerat mereu parte din gospodăria sa. În fiecare primăvară și vară îl sapă, îl curăță de buruieni, îl udă și îl îngrijește cu o atenție pe care rar o mai întâlnești astăzi la sat. Pentru el, frumusețea locului în care trăiește este o chestiune de respect față de sine și față de comunitate.

În toamna anului trecut, Primăria Smeeni a plantat în acel spațiu mai mulți trandafiri. De atunci, nea Fănică și-a asumat, fără să-i ceară nimeni acest lucru, responsabilitatea de a-i îngriji. Săptămână de săptămână a plivit iarba, a afânat pământul și a avut grijă ca fiecare plantă să se dezvolte armonios. Mai mult, din proprie inițiativă, a adăugat și alte flori, dorind ca locul din fața porții sale să fie un colț de frumusețe pentru toți cei care trec prin zonă.

Efortul său de luni de zile a fost însă distrus într-un timp extrem de scurt.

Zilele trecute, nea Fănică a ajuns la Primăria Smeeni profund afectat. Cu lacrimi în ochi, le-a povestit reprezentanților administrației locale că zeci de trandafiri au fost rupți și distruși de persoane necunoscute. Nu pierderea plantelor l-a durut cel mai tare, ci faptul că cineva și-a bătut joc de munca și sufletul pe care le investise în acel spațiu.

În urma sesizării, autoritățile locale au verificat imaginile surprinse de sistemul de supraveghere video din comună. Persoanele responsabile au fost identificate, iar administrația locală anunță că vor fi luate măsurile necesare pentru ca asemenea incidente să nu se mai repete.

Dincolo de aspectul legal, cazul ridică o problemă care privește întreaga comunitate: respectul pentru munca celorlalți. Ceea ce s-a întâmplat nu înseamnă doar distrugerea unor flori, ci și afectarea unui exemplu de spirit civic și implicare.

Povestea lui nea Fănică este, în același timp, tristă și emoționantă. Tristă pentru că bunătatea și dorința de a face frumos au fost răsplătite cu nepăsare. Emoționantă pentru că demonstrează că încă există oameni care iubesc locul în care trăiesc și care sunt dispuși să muncească zi de zi pentru binele comunității.

În Smeeni, trandafirii vor putea fi replantați. Mai greu de reparat este însă rana lăsată în sufletul unui om care nu și-a dorit altceva decât să aducă puțină frumusețe în jurul său.

Daca vrei să cunoști povestea lui NEA FANICA vezi și clipul de mai jos

Potop peste Smeeni: două gospodării salvate în ultimul moment, iar DJ 203D a fost acoperit de ape după o rupere de nori

0

Smeeni, 2 iunie 2026 – O avertizare meteo transmisă prin sistemul RO-ALERT s-a transformat, marți după-amiază, într-un episod de vreme extremă care a afectat mai multe localități din sud-estul județului Buzău. În doar aproximativ o oră și jumătate, cantitățile mari de apă căzute într-un interval foarte scurt au provocat inundații în gospodării și au îngreunat circulația rutieră pe mai multe drumuri din zonă.

Meteorologii au emis un Cod PORTOCALIU de instabilitate atmosferică, pentru aceste zone, însă intensitatea precipitațiilor a depășit așteptările, transformând ploile torențiale într-un adevărat potop. În unele zone s-au înregistrat peste 30 de litri de apă pe metrul pătrat într-o singură oră, iar de la începutul perioadei ploioase din ultima săptămână, cantitatea totală de precipitații acumulată la Smeeni a depășit 60 de litri pe metrul pătrat.

Două gospodării salvate în ultimul moment

Printre cele mai afectate zone s-a numărat localitatea Moisica, unde două femei în vârstă, care locuiesc singure, s-au confruntat cu riscul iminent al inundării locuințelor.

Prima intervenție a avut loc la gospodăria unei femei de 71 de ani, situată la marginea localității. În doar câteva minute, curtea acesteia a fost acoperită de apă, iar nivelul acumulat amenința să pătrundă în locuință.

Alertați de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Buzău, viceprimarul comunei Smeeni și secretarul general al comunei s-au deplasat de urgență la fața locului cu o motopompă. După aproximativ 30 de minute de intervenție, apa a fost evacuată, iar locuința a fost salvată de la inundare.

La doar câteva zeci de metri distanță, o altă femeie, în vârstă de 82 de ani, se afla într-o situație similară. Curtea îi fusese complet inundată, iar apa se apropia periculos de casă. Și de această dată, echipa Primăriei Smeeni a intervenit prompt, reușind să limiteze efectele fenomenului și să protejeze gospodăria.

Drum județean acoperit de ape

În paralel cu intervențiile din gospodării, autoritățile locale au fost sesizate cu privire la o altă situație de urgență. Pe Drumul Județean 203D, care face legătura între comunele Smeeni și Brădeanu, apele scurse de pe terenurile agricole au inundat partea carosabilă pe o porțiune importantă.

Cantitatea mare de apă acumulată a îngreunat semnificativ circulația rutieră, mai multe autovehicule ajungând în afara carosabilului, pe marginea drumului și în șanțuri.

Primarii comunelor Smeeni și Brădeanu au coordonat intervenția pentru degajarea drumului, iar cu ajutorul unui buldoexcavator aparținând Primăriei Smeeni, apa acumulată a fost evacuată. După aproximativ o oră si jumătate de lucru, circulația rutieră a fost reluată în condiții normale.

Autoritățile rămân în alertă

Fenomenul meteorologic care a afectat zona reprezintă este încă o dovadă a schimbărilor climatice și a frecvenței tot mai mari a episoadelor de vreme extremă. Ploile torențiale au afectat o mare parte din sud-estul județului Buzău, iar prognozele meteorologice indică menținerea instabilității atmosferice și în zilele următoare.

Autoritățile locale monitorizează permanent situația din teren și sunt pregătite să intervină ori de câte ori va fi necesar pentru protejarea populației și a bunurilor.

Un scurt material video realizat în timpul intervențiilor surprinde amploarea fenomenului și eforturile depuse de echipele de intervenție pentru limitarea efectelor produse de precipitațiile abundente.