Acasă Blog Pagina 17

(video) Plecat de la munte, un bătrân amărât a nimerit în aceste zile la Smeeni. Mulți îl alungă, crezând că-i doar un bețiv

De către
smeeni
-
1

Poate unii l-ați văzut in aceste zile prin Smeeni, dar l-ați ignorat. Mulți îl cred bețiv și îl alungă, altora li se face milă de el și îi mai oferă câte ceva de mâncare. A plecat de acasă și cutreieră județul pentru a putea supraviețui, trăind din mila oamenilor.

Este povestea tristă a unui bătrân de 62 de ani, din spusele lui din localitatea buzoiană Pătarlagele, pe numele sau Pârvu Marcel. Nu are familie și trăiește pe unde apucă. Cară cu el un sac unde se află diferite lucruri căpătate de la oamenii cărora li s-au făcut milă de el.

Nu este periculos, dimpotrivă el spune ca multi îl batjocoresc și chiar ii iau banii și mâncarea. A nimerit la Smeeni dintr-o întâmplare după ce a ajuns in orașul Buzău cu trenul din Patârlagele, mai apoi urcându-se in primul autobuz pe care l-a întâlnit. S-a nimerit să fie autobuzul 14, care la adus la noi în localitate.

După ce toată ziua a cutreierat haotic pe străzile comunei, spre seară l-am găsit odihnindu-se pe o canapea la marginea satului. Mi s-a părut că ar fi bolnav și m-am apropiat de el. Planul lui era să ajungă înapoi la Buzău, dar pe jos, pentru ca nu mai avea niciun ban.

Vorbește destul de greoi, posibil să aibă și ceva probleme psihice. Cât timp am stat de vorba cu el, o femeie ne-a auzit si a ieșit la poartă, aducându-i câte ceva de mâncare.

Am decis să anunț reprezentanții politiei din Smeeni, de existenta sa pe raza comunei,  gândindu-mă că doar ei sunt in măsură să se intereseze de soarta lui. Poate cineva din rudele aflate in satul unde locuiește îl caută.

Un caz asemănător, cu un alt bătrân hoinar prin țară, am mai întâlnit in Smeeni, in urmă cu mai multi ani. Cazul lui a intrat si în atenția presei județene de la acea vreme, iar bătrânul a ajuns în cele din urmă în localitatea de domiciliu. Cazul lui il vedeti aici 

(video) „Puteau muri foarte mulți oameni”. Proporțiile dezastrului provocat de o furtună foarte puternică la Pogoanele

De către
smeeni
-
0

Imagini demne de filmele americane, în urma unei furtuni care s-a abătut luni după amiaza în orașul buzoian Pogoanele.

Cerul s-a întunecat si preț de 20 de minute a fost prăpăd, mai ales în centrul orașului acolo unde acoperișurile mai multo blocuri de locuințe au fost pur și simplu spulberate, de un vânt foarte puternic.

Tornadă a fost, fără discuție. A venit dinspre Padina si a luat toate acoperișurile. Aici a fost nenorocire . Timp de 20 de minute  a distrus tot. Oamenii tocmai terminaseră de reparat acoperișurile. Nu au primit ajutor din partea nimănui. Acum trebuie sa o ia de la capăt, ne-a declarat o femeie  locatara într-unul dintre blocurile afectate.

Câțiva copaci și stâlpi de electricitate au fost doborați la pământ, unii chiar în curtea primăriei si a liceului din oraș O mașina a fost și e serios avariata, însa puteau fi mult mai multe în aceeași situație.

Aproape tot acoperișul blocului 12, care are circa 60 de m lungime a fost smuls si aruncat in stradă. Din fericire au fost doar pagube materiale si nu s-au înregistrat victime. Puteau muri foarte mulți oameni. In acel moment ploua foarte tare si oamenii s-au adăpostit. Vom analiza situația in consiliul local si vom decide dacă vom ajuta in vreun fel oamenii care au suferit pagube in urma acestei furtuni, ne-a declarat primarul orașului Pogoanele, Florin Dumitrașcu.

Cei care au trecut astăzi prin centrul orașului au putut observa proporțiile dezastrului Clipul de mai jos vine sa completeze cele relatate mai sus, precum si disperarea oamenilor în fata furiei naturii.

Surpriza neplăcută găsită într-o pâine de un leu, cumpărată de la un magazin din Smeeni

De către
smeeni
-
0

O pâine de un leu, cumpărată de la un magazin din Smeeni s-a dovedit a fi o experiență neplăcută pentru o familie din localitate. In momentul in care membrii familiei s-au așezat la masa si au tăiat pâinea, au avut surpriza neplăcuta sa găsească în ea o folie de nailon.

Imaginile au fost imediat postate pe grupul de Facebook din localitate, Smeeni, comună din Buzău, iar reacțiile oamenilor nu au întârziat sa apară.

Intrigați oameni au cerut celei care a postat imaginile să meargă cu pâinea la magazin, iar  reprezentanții acestuia sa sa o dea înapoi distribuitorului, sa se ia măsuri, sau chiar magazinul sa renunțe a mai comercializa astfel de pâine.

” … Si eu din păcate iau aceeași pâine pentru ca asta se vinde…Mi a spus un comerciant: Nu merge… Lumea la tară cere ieftin, doar nu da 3 roni pe o paine.! Asa ca luam la un leu cu ațe, pungi si cine mai stie ce…asa ca mergeți la magazinul cu pricina, arătați-le, iar ei ar trebui sa renunțe la furnizor in favoarea dvs….Mmm cam greu, pt ca ei câștiga si noi pierdem”… a fost una dintre reacțiile celor care au comentat pe marginea imaginii.

In urma cu 2 ani, un tănăr din Smeeni a găsit un cap de broasca, într-o pâine cumpărată tot de la un magazin din localitate. Atunci, imaginile au făcut ocolul întregii prese din Romania.

Citește si  (Video) Descoperire revoltătoare la Smeeni. Un tânar a găsit un cap de BROASCĂ într-o pâine

Pâinea de un leu este alimentul de bază al oamenilor care locuiesc la sate. Prețul este principalul motiv pentru care multi cumpăra această pâine, însă nu puțini sunt cei care au găsit diverse obiecte în tipul acestă pâine ieftină. Nu mai vorbim aici de ingredientele care se folosesc in compoziția acestei pâini, ingrediente care o umfla nejustificat de mult, făcând ca pâinea de un leu, sa arata la dimensiuni ca o pâine care costa 2 sau 3 lei.

In mod normal o pâine ar trebui sa conțină doar apa, sare, faina și drojdie de bere. Din nefericire însa pâinea noastră cea de toate zilele, comercializata in majoritatea magazinelor din Romania, conține pe lângă ingredientele amintite mai sus,  zahar, afânatori, diverși aditivi si conservanți.

Studiile toxicologice se fac de obicei pe perioade limitate si este posibil ca un aditiv declarat inițial sigur sa demonstreze, după o perioada mai mare de timp, potențial toxic (de exemplu galbenul de unt, considerat inițial corespunzător si reconsiderat ulterior drept cancerigen).

Legislatia este totusi destul de permisiva, in unele tari existând aditivi admiși in consum, desi in alte tari sunt interziși, pe baza suspiciunii de potențial toxic.

Amelioratorii de panificatie reprezinta o clasa de aditivi utilizata pentru a imbunatati calitatea produselor finite, mai ales in cazul utilizarii unor fainuri inferioare (se pot achizitiona fainuri mai ieftine sau recolta agricola a fost mai slaba calitativ anul respectiv). Exista mai multe categorii de amelioratori de panificatie, diferentiati in functie de efect. Acestia optimizeaza in general comportamentul aluatului in timpul procesarii, imbunatatind proprietatile fizice (prelucrabilitatea mecanica) sau biochimice (fermentarea).

Unii producătorii folosesc in componenta painii si enzime, cea mai des intalnita fiind alfa-amilaza. In plus fata de imbunatatirea proprietatilor de prelucrabilitate, avantajele adaosului de enzime ca ajutatori de proces in panificatie constau in: cresterea volumului painii, imbunatatirea structurii miezului, a culorii si cresterea termenului de garantie al produselor. Citește mai multe despre acest subiect aici 

Ceva unic o dată pe an, doar la Smeeni în localitatea care încearcă să păstreaze tradițiile și frumosul provenite de la marea creatoare populară, ADELA PETRE

De către
smeeni
-
0

Vineri, la Căminul cultural din Smeeni, într-o atmosferă veritabilă de sărbătoare, a avut loc cea de-a XI-a ediție a simpozionului ,,ADELA PETRE – TRADIȚII POPULARE ROMANESTI”, o activitate cultural artistica, care deja a început sa fie o tradiție anuală in această localitate. Imagini video puteți vedea mai jos.

Organizat de Școala Gimnaziala din localitate, în colaborare cu Primăria Smeeni si ISJ Buzău, ediția de acest an a acestui Simpozion, fost de departe una dintre cele mai reușite activități de acest gen.

Ideea acestei activități cultural artistice a început acum 12 ani, când un grup de câteva cadre didactice de la Scoala Gimnaziala din Smeeni, coordinate de dna. inv. Moldoveanu Rodica, iubitoare  de tradiție si de frumos, au pus bazele unei ,,școli de vara’’, un proiect unde copiii aveau sa învețe arta țesutului si multe alte meșteșuguri.

La invitația cadrelor didactice, doamna Adela Petre meșter popular de seama, nici nu a stat pe gânduri venind în Smeeni, dornica de a împărtăși copiilor tainele meșteșugului.

Activitatea  a fost un succes, fapt ce a determinat-o pe doamna Musat Doina profesor la acea vreme la liceul din Smeeni ,dar si mester popular, remarcat pentru confecționarea opincilor, sa preia acest proiect un an mai târziu, transformându-l în următorii ani sub forma de simpozion ce  poarta azi numele ,,Adela Petre’’ Tradiții populare romanești.

Locul de desfășurare a fost unul diferit de la an la an. Liceul din Smeeni, Scoala Gimnaziala Smeeni, Caminul Cultural din comuna Smeeni, Centrul de Cultura si Arta-Buzau, Fundatia Sfântul Sava –Buzau, Școala Gimnaziala Bradeanu si muzeul din Bradeanu care  poarta numele ,,Adela Petre’’.

Editia din 2019 a acestui simpozion s-a desfășurat la Caminul cultural din Smeeni, localitate păstrătoare si iubitoare de tradiție si de frumos, in ceea ce a vrut să fie o ediție OMAGIU PENTRU CEA CARE VA RĂMÂNE ÎN SUFLETELE TUTUROR  ,,MESAGER DE SEAMĂ AL ARTEI POPULARE BUZOIENE’’, Adela Petre. 

In deschiderea acestei ediții, directorul Scolii Gimnaziale Smeeni, d-na Stănescu Elena Daniela a propus un scurt moment de reculegere in memoria d-nei Adela Petre, apoi a făcut o scurtă prezentare a felului în care s-a născut acest simpozion. Pe scena a rulat pe un ecran fotografii de la celelalte ediții ale simpozionului.

A urmat apoi o intervenție din partea d-nei Musat Doina, meșter popular în confecționarea opincilor, cea care a însuflețit an de an acest eveniment. Dumneaei a subliniat importanta continuării tradițiilor de acest gen, aducând un pios omagiu d-nei Adela Petre, tezaurul uman, care an de an a fost prezenta la Smeeni pentru a promova tradițiile si meșteșugurile populare.

Acest eveniment a fost marcat anul acesta in primul rând prin atelierele de lucru realizate de elevii scolii din Smeeni coordonați de cadrele didactice, astfel:

  1. Prof inv. primar cls.I A – Andrei Jana – atelier de picture pe linguri din lemn;
  2. Prof. inv. primar C.P. A –Nistor Lara Carmen si prof. inv. primar cls. IB, Vlad Nicoleta – atelier de pictura pe farfurii
  3. Inv. cls.a IV a Moldoveanu Rodica , prof. inv. primar Sc. Albestii –Moise Mariana, prof.Gheorghe Cristina – atelier de cusături si împletituri
  4. Inv. cls.a II a B, Dragoiu Neacsa– atelier de țesături in gherghef;
  5. Inv. Anton Badea Madalina si Alexandru Emilia, clasele III A si III B- împletituri din pănuși
  6. Prof. Burlacu Mihaela si prof.Dragu Andeea– modelaj din plastilina;
  7. Ed.Potorac Dana si Patrascu Cornelia– decorare costume populare;
  8. Dna prof. Musat Doina, meșter popular, inițiatorul acestui proiect căreia, atelier confecționare opinci.
  9. Expoziție de icoane pe sticla realizate de elevii școlii, coordonați de prof. preot Craciun Marian,prof. Bratosin Marius si prof. Dragomir Elena
  10. Expoziție de obiecte tradiționale realizate in cadrul unor activități specifice

Un număr generos de școli din județul Buzău dar si din țara, au participat la acest eveniment, de data aceasta indirect.

Momentele artistice au fost prezentate de Irina Croitoru, interpret – formația Kronos din Buzau.

Au urcat pe scenă si au incantat publicul cu cântecele si dansurile lor: Madalina Comsa – fosta eleva a școlii Gimnaziale Smeeni si actual eleva absolventă anul acesta a Liceului Tehnologic Agricol Smeeni, o tânăra speranța a muzicii populare, Irina Croitoru interpret, grupul vocal Veselia-Smeeni coordonat de Diana Ioniță, fiica a satului Smeeni, ansamblurile de dansuri populare din  Smeeni-,,Sanzienele “si ,,Florile Calmatuiului”, coordonate de prof. instructor Marius Enache. 

https://www.facebook.com/razvannicula/videos/10216899739679159/

Un aport deosebit in buna desfășurare a acestui eveniment a avut si directoarea Căminului cultural din Smeeni, d-na Georgiana Stanescu, cea care in ultimii ani s-a implicat activ in numeroasele acțiuni cultural-artistice de pe raza localitatii Smeeni.

VIDEO AICI 

Sponsorii simpozionului: PRIMARIA COMUNEI SMEENI; RADCOINSTALATII SRL.BUZAU.PAROHIA SMEENI.

(Video) Tânăr șofer s-a răsturnat cu camionul plin cu nisip într-un lan de grâu pe DN2C, in Smeeni

De către
smeeni
-
1

Ghinion pentru un tânăr șofer din Buzău, care s-a răsturnat cu camionul incarcat cu nisip si pietriș intre satele Albești si Calțuna, pe raza comunei buzoiene Smeeni.

Potrivit declarațiilor șoferului evenimentul rutier s-a produs după ce în fata sa ar fi frânat brusc o autoutilitara IVECO de culoare neagră, cu numere de Ialomita, care la scurt timp s-a făcut nevăzută.

In încercarea de a evita un eventual impact cu autovehiculul din fata sa, tânărul șofer a trebui sa tragă mult dreapta de volan, însă nu a mai putut stăpâni camionul, care s-a răsturnat într-un lan de grâu, pe marginea Drumului National 2C, în direcția către Pogoanele. 

Din fericire șoferul camionului nu s-a ales decât cu o sperietură pe cinste, însa toată încărcătura aflata în remorcă, aproape 10 tone de nisip și pietriș a ajuns pe camp.

Pentru ca exista riscul ca autocamionul sa aibă scurgeri de combustibil, au fost alertați pompierii de la ISU Buzău, care au sosit în scurt timp la fata locului. Din fericire eu nu au făcut altceva decât sa constate cele întâmplate și sa verifice dacă bateria camionului a fost decuplată.

Alături de cei de la ISU, un echipaj de politie a urmărit ca circulația pe DN2C sa se desfășoare în condiții de siguranța, nefiind necesar ca traficul rutier în zona sa fie oprit.

Cercetările au fost preluate de polițiștii din Smeeni, care urmează sa stabilească exact cauzele producerii evenimentului rutier.

Imagini spectaculoase cu Strada Viilor din Smeeni

De către
smeeni
-
0

In primăvara anului 2015, vă prezentam pe acest site imagini video cu străzile din Smeeni. La acea vreme imaginile erau de la nivelul solului, cu ajutorul unei camere de bord.

Anul acesta va prezint aceleași străzi, dar de la înălțime si cu o calitate video net superioara.

Mai jos puteți urmări un scurt clip video cu Strada Viilor din Smeeni, o stradă care se intersectează cu DN2C, spre partea din sat care mai poarte numele și BANU.

In primul clip filmarea începe de la intersecția străzii cu DN2C si se termină undeva în apropierea viilor, de unde cel mai probabil strada a luat și acest nume.

Este o stradă oarecum mărginașă, neasfaltată deocamdată, cu case răzlețe în special către ieșire.

In clipul de mai jos, surprins in luna aprilie 2015, vedeți aceasta strada de la nivelul solului. Pentru ca la acel moment nu aveam o denumire oficiala a acestei străzi, am denumit-o Strada Chiperea.

Imagini inedite cu strada Ion Țigău din Smeeni

De către
smeeni
-
0

A treia strada asfaltată din satul Smeeni este strada, care mai nou, după ultimul nomenclator stradal întocmit de autoritățile locale din comuna, poartă numele de Strada Ion Tigau, după numele celebrului cadru didactic si director de scoală, care a rămas în inimele a zeci de generații de copiii în prima jumătate a secolului XX.

Cunoscuta si ca strada Căminului de nunti sau strada cu Vulcanizarea, aceasta stradă a cunoscut modernizarea in anul 2016 atunci când a fost acoperita cu covor asfaltic, devenind astfel a treia stradă care beneficia de asfalt.

Totodata pe aceasta strada se afla și localul unde pana în urma cu câțiva ani aveau loc petrecerile de la nunțile a sute de tineri căsătoriți din Smeeni. Tot aici a funcționat și o grădiniță de copii.

Acum, primăria din localitate a renovat acest cămin, care a devenit loc pentru diverse festivități locale.

Primul clip video de mai jos au fost surprins de la înălțimea de 20 de m în primăvara anului 2019, iar cel de-al doilea în aprilie 2015, cu ajutorul unei camere video instalate la bordul unei mașini.

Exclusiv! Urme apărute peste noapte în lanurile de cereale între Smeeni si Brădeanu

De către
smeeni
-
0

In urma cu doua nopți, in jurul orelor 4:00 zona localitatii Smeeni a avut loc o furtuna care a create pagube însemnate în agricultura.

Imaginile de mai jos au fost surprinse intre localitatea Smeeni si Bradeanu, unde datorita furtunii aproximativ 3 hectare  orz au fost culcate la pământ.  Pe imaginile surprinse cu o dronă, se poate vedea cum spicele au fost culcate la pământ pe mai multe porțiuni, la prima vedere in urma unui vânt foarte puternic, posibil chiar si o minitornadă.

De asemenea, tot in aceasta zona, într-o vale unde apa băltește după fiecare ploaie mai serioasa, aproximativ un hectar de porumb a fost inundat.

Pagube asemănătoare au fost semnalate si pe alte suprafețe de culturi agricole din zona localităților Albesti si Caltuna din Smeeni.

https://www.facebook.com/groups/863151957146639/permalink/2031227960339027/

Este o plantă de făcut copii (video). Sute de oameni se pozează zilnic aici, aproape de Buzău. Mulți o confundă cu levănțica

De către
smeeni
-
0

Cei care circulați cu mașină pe drumul județean 203D, din Buzău către Smeeni este imposibil să nu va fi sărit în ochi în aceste zile acest camp superb de flori mov, care se află in apropiere de satul Maxenu, comuna Țintești.

Pe o suprafață de aproximativ două hectare, lângă sosea se întinde acest covor de flori mov. Multi o confundă cu levănțica însa este o plantă crescută în mod sălbatic, o plantă medicinală, buruiană de leac, insecticid bio și colorant natural. Se numește nemțișor de camp sau științific Consolida regalis  însă in popor mai este denumită si albăstrioare, buruiană de făcut copii, ciocănaș, ciocul ciocârliei, pintenași, toporași de câmp, clonțul cocostârcului.

Este nelipsită în lanurile de cereale și plantațiile de cartofi si creste in special la câmpie și deal, pe pajiști, terenurile nelucrate, la marginea drumurilor si pe terasamentul căilor ferate.

La Maxenu această plantă a crescut in mod sălbatic pe terenul unui italian. anul trecut aici a fost plantată o cultură de floarea-soarelui, iar anul acesta terenul a fost lăsat nelucrat.

Este o planta anuala, cu tulpina dreapta si ramificata, înaltă pana la 40 cm, acoperită cu peri rari. Frunzele sunt mărunt si adânc divizate, asemănătoare celor de mărar. Florile sunt de culoare albastru-violet, rareori roz sau albe, așezate la vârful ramurilor. Ele sunt lungi de 2-3 cm, compuse din 5 sepale colorate, din care cea inferioara se prelungește intr-un pinten lung, pana la 2 cm. Inflorește in lunile mai-iunie-august. Dupa cosirea cerealelor, planta inflorește mult mai puternic.

Fructul este o folicula. Nemțișorul de camp este o plantă medicinală folosită in scop fitoterapeutic. Frunzele au proprietăți antiparazitare și insecticide, florile fiind diuretice si hipertensive. Planta mai are si proprietăți, hipnotice. vasodilatatoare si antihelmintice.

Mai trebuie mentionat faptul că această plantă are efect vermifug, diuretic, purgativ, cicatrizant, ca uz intern fiind folosită in tratamentulbolilor reumatice, guta, astm bronsic, sterilitate, hipertensiune, constipație, afecțiuni renale, viermi intestinali – sub forma de infuzie, decoct. Ca uz extern se poate folosi pentru plăgi, rani, hemoroizi – sub forma de cataplasma, spălături sau bai locale.

A fost studiată științific și are într-adevăr proprietatea de a combate sterilitatea. Această floare, pusă alături cu niște spice de grâu coapte, nu se scutură mult timp, are un aspect frumos, seamănă cu toporașii.

Efecte adverse:

Nu se recomanda utilizarea altor părți din componenta plantei, cu excepția florilor, planta fiind toxica, datorită alcaloizilor, pe care ii conține. Intoxicația determina insuficienta cardiaca, vărsături, dureri abdominale, asfixie. De asemenea poate produce tulburări digestive și nervoase grave, de aceea folosirea ei ca și plantă medicinală trebuie făcută doar cu avizul medicului.

Surse selective de informare: paradisverde.ro; sfatulmedicului.ro, 

Strada Podului din Smeeni – clipuri video și imagini

De către
smeeni
-
0

Strada Podului din Smeeni este o stradă care așteaptă, ca de altfel multe altele din comună, modernizarea. Este strada care colectează printr-un canal de scurgere mare parte din apa pluvială a satului Smeeni. La capătul ei, se află podețul ce traversează DN2C, pe unde trece canalul de scurgere amintit. De aici si numele de Strada Podului.

Primul clip video, filmat de la înălțimea de 23 de m, surprinde această stradă din direcția S-V către N-E, oprindu-se la intersecția cu DN2C.

https://www.facebook.com/comuna.smeeni/videos/2740057762732549/?__xts__%5B0%5D=68.ARC03jtd8U082kBlwN7wFyb00X65Am_j3k1UKJhmA1NojeigQqktT0rIddFCCWGqikgyIwb2lsYPZau-VqBfLBD2_DhhBgO8GvJPUUCcAUHv_29qn_MKTRICUS_4JNjyWjZy98jnomy3IKLdXEr8RRFESTKIcvlrkHW_juYPdI1LYPcCPnOnQIAMIopN50gFBt5IF-8au92KLBHITwDlKlKW8_v6nrp00Whv-H5TVmBlOlUtQ1eIew5WTLA2mpJLRWr06yL3zzRm4lDvAShMUxaA8DjFrLgbme5TqB8HLXagHQx2sRzkFWnJKxDhSaUK6D08F6jCqItPNtaK&__tn__=-R

Cel de-al doilea clip este filmat în aprilie 2015, cu ajutorul unei camere de bord. Imaginile sunt de la nivelul solului, din direcția opusă celor surprinse in clipul de mai sus.

1...161718...30Pagina 17 din 30