Acasă Blog Pagina 22

Două personalități care au intrat în istoria localității Smeeni – Sadoveanu și președintele Franței, de Gaulle

De către
smeeni
-
0

De departe, o figură cu totul şi cu totul aparte în galeria oamenilor care au trait pe raza localitatii  acestor locuri este cea a țăranului Grigore D. Alecu.”

De fel din satul Bălaia, Grigore D. Alecu a fost tot tim­pul omul care atunci când a trebuit a trudit pământul cu sudoare, iar atunci când a fost nevoie şi-a apărat ţara cum a putut mai bine, cu arma în mână lucru dovedit din plin în timpul primului război mondial şi nu numai, devenind apoi veteran de război.

Născut la 1891, spiritul său nu s-a împăcat niciodată cu nedreptăţile şi a fost făcut ca el să fie unul dintre acei puţini care au sărit în ajutorul marelui scriitor Mihail Sadoveanu, atunci când vremurile l-au pus la zid, iar cărţile i-au fost arse fiindcă deranja regimul politic.

Dovedindu-se a fi unul dintre marii săi admiratori, la 1 aprilie 1937, Grigore D. Alecu i-a scris marelui scriitor Mihail Sadoveanu cuvinte de îmbărbătare. Acest protest scris a fost mai apoi preluat în acele zile de marile publicaţii naţionale, respectiv de ziarele „Adevărul” şi „Dimineaţa”.

Iată o parte din textul scrisorii în care ia apărarea scri­itorului:

” … să ştie huliganii şi duşmanii democraţiei că astăzi cenuşa din cărţile dumneavoastră va fi luată de cele patru vânturi ale pământului şi împrăştiată peste tot cuprinsul ţării, prin munţi, văi, dealuri şi câmpii şi din sporii ei vor ivi codri imenşi ai democraţiei româneşti prin care huliganii nu vor putea pătrunde şi dumneavoastră veţi putea curând cum marele istoric Herodot a scris acum 2500 de ani că peste Dunăre nu se putea pătrunde din cauza desimii codrilor şi mulţimea albinelor, aşa nu vor putea pătrunde huliganii şi duşmanii democraţiei şi vor pieri ca şi cum n-ar fi fost şi n-ar fi existat şi ne vom aduce cu scârbă aminte de ei, căci noi ţăranii care muncim pământul cu sudoarea frunţii În arşiţa de soare vom ştii să schimbăm plugul şi coasa pe paloş spre a ne apăra drepturile noastre şi pe con­ducătorii noştri democraţi, căci noi, muncitorii pământului ştim că nu e cu putinţă ca un bun român să arză cărţile unui alt mare şi luminat român ca Mihail Sadoveanu” (apărută în „Adevărul” din 1 aprilie 1937).

Drept recunoştinţă pentru gestul şi atitudinea avută între cei doi, ţăran şi scriitor s-a legat o prietenie deosebită. Într-una din peregrinările sale prin ţară, scriitorul i-a făcut şi o vizită plu­garului Grigore D. Alecu în satul acestuia, Bălaia.

Un alt episod foarte interesant legat de același personaj inedit al comunei Smeeni este cel al corespondenţei dintre aces­ta şi – nici mai mult nici mai puţin – generalul Charles de Gaulle – un simbol al Franţei.

În primăvara anului 1968, Grigore D. Alecu ce ajunsese la venerabil a vârstă de 77 ani a aflat din ziare că va veni în vi­zită în România președintele Franţei. Atunci, veteranul de război din Bălaia, care luptase umăr la umăr în timpul primului război mondial cu ostaşi francezi i-a trimis o scrisoare emoţionantă generalului arătându-şi respectul şi admiraţia faţă de acesta. În mod cu totul inedit același lucru l-a făcut şi un alt cetățean din sudul Olteniei şi el participant la război. Şi, fiindcă scrisoarea olteanului a sosit mai devreme cu o lună în Franţa, generalul de Gaulle a hotărât atunci când a întocmit programul vizitei în România să vină să-l vadă pe acesta. De teama unor comentarii nefavorabile vizavi de modul de trai al românilor din acele vre­muri tulburi, autorităţile locale şi alte servicii mai mult sau mai puţin secrete i-au construit sărmanului oltean într-un timp record o locuinţă nouă pentru ca astfel omul să aibă unde-şi primi dita­mai oaspetele – preşedinte de ţară. Într-adevăr, i-au făcut o primi­re pe cinste.

Acelaşi lucru s-ar fi întâmplat şi cu ţăranul nostru din Bălaia dacă scrisoarea ar fi ajuns mai din timp. Totuşi, generalul şi-a exprimat intenţia de a veni la Smeeni însă programul vizitei sale era foarte încărcat. Au venit în schimb câțiva reprezentanți ai miliţiei politice care să-i tragă de limbă şi să afle cu ce intenţii i-a scris generalului francez şi l-a invitat la Bălaia. Şi să mai spună cineva că românul nu s-a născut poet!

Iată şi textul atât de deosebit al scrisorii lui Grigore D. Alecu către președintele Republicii Franceze – generalul Charles de Gaulle:

Mult stimate Dle General şi Preşedinte,

Am auzit şi citit în gazete, că dvs. aţi hotărât ca în anul acesta 1968 să ne vizitaţi scumpa noastră ţară românească în luna mai. Bine v-aţi gândit Dle Preşedinte de a-ţi ales luna mai, când la noi, în România toate se prefac în rai. Cum încep căldurile, înfrunzesc pădurile, viile, câmpiile, iar în luncă şi în crâng mii de păsări mi se strâng şi cântă aşa cu foc de stă călătorul in loc. Şi de ce-ar sta tot ar mai sta şi tot ar mai asculta, gândăcei şi fluturei, vin pe rând, pe rând şi ei, Îmbrăcaţi ca-n sărbători cu uniforme şi culori, ca-mpreună cu toată naţia românească, plini de bucurie şi cu flori să primească pe cel mai mare şi mai iubit fiu al nobilului popor francez, pe Domnul general Charles de Gaulle.

Domnule Preşedinte, vestea că dvs. ne veţi vizita în luna mai s-a răspândit cu iuţeala fulgerului pe tot cuprinsul ţării şi tot românul se pregăteşte ca de o mare zi de sărbătoare să primească cu mare dragoste şi bucurie, pe înţelept conducător al nobilului popor francez.

Domnule Preşedinte, călcând cu piciorul pe pămân­tul scumpei noastre Românii veţi călca pe un pământ sfânt, stropit cu sângele celor mai nobili fii ai Franţei, care în Primul Război Mondial, pe frontul Moldovei, la Doaga şi Mărăşeşti, în fruntea ostaşilor români, eroicul căpitan francez Verni sub ploa­ia de gloanţe, târându-se pe spate cu foarfecile în mâini, a tăiat reţelele de sârmă ghimpată, făcând loc de trecere şi strigând: „După mine ostaşi români să omorâm hoardele teutone că şi pe aici sunt francezi şi nici pe aici nu se poate trece!„, murind ca un erou în fruntea ostaşilor români. Ostaşii români, luptând în pieile goale, l-au răzbunat spărgând frontul şi gonind zeci de kilometri hoardele duşmane.

Venind în ţara noastră, Dle Preşedinte, veţi avea ocazia să constataţi personal cu câtă dragoste şi bucurie iubeşte poporul român pe eroicuI popor francez şi pe înţeleptul lui con­ducător, generalul Charles de Gaulle. Veţi mai constata că poporul român sub conducerea harnicilor săi conducători a făcut şi face paşi gigantici spre civilizaţie şi bunăstare, găsind ţara veselă grădină, cu pomi roditori şi mândri feciori» pentru care în anii 1914-1918 a curs din belşug sânge francez.

Vă rog respectuos Dle Preşedinte, ca rândurile de mai sus să fie publicate în ziarele care apar în frumoasa dvs. capitală Parisul, leagănul drepturilor omului şi leagănul civi­lizaţiei omenirii, ca să ia cunoştinţă întreg poporul francez, cât de mult noi românii iubim nobilul popor francez şi pe înţelep­tul lui conducător Charles de Gaulle.

Vă aşteptăm cu drag.  Veteran Grigore Alecu, în etate de 77 ani, comuna Smeeni, judeţul Buzău, România”

Chiar dacă nu l-a vizitat pe românul nostru, generalul de Gaulle a ţinut să-i răspundă prin intermediul secretarului său par­ticular printr-o scrisoare sosită la Smeeni puţin timp mai târziu, exprimându-şi aprecierile şi simpatia faţă de astfel de oameni. Scrisoarea vine de la Paris, cu antetul preşedintelui Republicii Franceze este cât se poate de grăitoare:

 „Le President de la Republique Secterariat Particuler

Paris, le 3 mai 1968

Monsieur,

Le General de Gaulle a bien recu la lettre que vous lui avesz adressee a la veille de sa visite en Roumanie.

Monsieur le President de la Republique Francaise m’a charge de vous remecier de cette expresion de votre sympathie a l’egard de nostre Pays:

Veuillez agreer, Monsieur, I’expression de mes sentiments distingues.” Text extras din Monografia comunei Smeeni

Răscoala țăranilor din Smeeni din 1873, a avut o importanță majoră pentru oamenii locului. Evenimentul a influențat dezvoltarea soci­etăţii

De către
smeeni
-
0

Reforma agrară din 1864 iniţiată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza prin care claca era abolită, iar majoritatea ţăranilor trebuiau să fie împroprietăriţi a constituit un eveniment de o importanţă majoră pentru oamenii locului, influenţând în acelaşi timp dezvoltarea soci­etăţii.

Decretată la 14 august 1864, legea rurală a avut un profund ecou în lumea satului, umplând de nădejde inimile năpăstuiţilor clă­caşi. În rândul majorităţii moşierilor şi arendaşilor acest lucru a fost primit cu ostilitate şi nu puţine au fost cazurile când aceştia s-au opus aplicării prevederilor ei.

În judeţul Buzău aplicarea reformei a produs mari nemulțumiri, documentele vremii vorbind despre starea de agitaţie care dom­nea în multe din sate, moşierii şi arendaşii căutând prin numeroase mijloace să înşele, să eludeze legea, uneori chiar cu forţa: mulţi clă­caşi au fost excluşi de la împroprietărire, au fost ticluite declaraţii false din partea clăcaşilor de renunţare la pământ, au fost însuşite de la clă­caşi, în mod fraudulos, terenuri în timpul delimitărilor sau au fost atri­buite spre împroprietărire terenuri improprii agriculturii.

Toate aceste nedreptăţi şi abuzuri au determinat proteste vehemente din partea sătenilor, manifestate prin jalbe, contestaţii şi uneori chiar revolte.

O asemenea mişcare s-a înregistrat la Smeeni în lunile septembrie şi octombrie 1873 (conform dosar 2645/1873 Tribunalul Buzău şi Cabinetul de Instrucţie – dosar 277/1873).  Pe baza documentelor s-a stabilit că în 1865, îndreptăţiţi­lor la împroprietărire din comuna Smeeni li s-au atribuit loturi din mo­şia „Smeeni”, proprietatea lui Gh. Vernescu.

În anul 1872, proprietarul a încercat să facă o nouă delimi­tare, urmărind să mute satul la o margine a moşiei şi să dea sătenilor alte terenuri, neproductive şi îndepărtate. Lovindu-se de împotrivirea acestora – care nu acceptau aplicarea deciziei superarbitrului, moti­vând că au o hotărâre a Curţii de Casaţie care le este favorabilă – mo­şierul recurge la forţă.

Astfel, la 26 septembrie 1873 sosesc la Smeeni pentru a aplica sentinţa superarbitrului, pronunţată în conformitate cu art. 16 din Legea rurală – Procopiu Demetrescu – procurorul Tribunalului Bu­zău, subprefectul Cârlova, inginer hotamic Danielescu, avocatul Ioan Demetriade – procuratorul moşierului. Aceştia erau însoţiţi de 40 de dorobanţi călări sub comanda sublocotenentului Nae Georgescu.

La intrarea în sat au fost întâmpinaţi de peste 200 de bărbaţi, femei şi copii, înarmaţi cu ciomege, furci şi cuţite despre care se spune că „au năvălit asupra dorobanţilor” (fila 15). Procesul-verbal încheiat în aceeaşi zi (filele 26-27) relevă că sătenii au năvălit asupra escortei călăraşilor, dându-le lovituri, trântindu-i de pe cai şi astfel ajungând în drep­tul trăsurii noastre au început a ne înjura şi a ne declara că ne omoară da­că nu plecăm din proprietăţi”.

Astfel că numai cu fuga au reuşit reprezentanţii forţei pub­lice să scape de furia dezlănţuită a sătenilor.

Reîntors la Buzău procurorul a dat ordin de urmărire şi a­restare a „tulburătorilor”. În seara aceleaşi zile, la ora 22 au fost aduşi în cazarma călăraşilor Dimache Dumitru, Costache Popescu şi Mihai Târcă, recunoscuţi de procuror printre cei care, dimineaţa îi spuseseră că nu vor permite executarea şi că „sunt decişi a face omoruri” (fila 28).

În ziua de 28 septembrie sunt arestaţi alţi doi locuitori ai comunei Smeeni: Andrei Dumitru şi Nicolae Neagu (fila 29), care au declarat că au ieşit înaintea procurorului „ca să apere pământul”.

Procesul-verbal din 29 septembrie 1873 indică numele altor 28 de săteni interogați, din declarațiile tuturor reieșind voința fermă de a nu ceda proprietarului pământul pe care – pe nedrept – acesta îl pretindea (filele 30-31).

Anchetarea participanților la mișcarea țărăneasca de la Smeeni s-a prelungit până spre sfârşitul anului 1873, sentința pronunțată la 19 ianuarie 1874 (filele 19-20). Conform acesteia, Andrei Toma şi Ion Dimian, socotiţi capi ai mişcării, au fost condamnaţi la câte 15 zile închisoare fiecare, la „blândeţea” acestei pedepse contribuind opinia solidară a tuturor locuitorilor.

Totodată, Consiliul de Miniştrii luând cunoștința de cele întâmplate la Smeeni a hotărât menținerea primei delimitări, ceea ce însemna că săteni lor li se dăduse câștig de cauză.

Text extras din Monografia comunei Smeeni

In Gradina culturală a comunei Smeeni. Epilog la sărbătoarea Florile Călmatuiului din 7 iulie 2018

De către
smeeni
-
0

Sâmbătă, 7-07-2018, locuitorii comunei Smeeni şi instituţiile administrative, culturale cu atribuţii directe au receptat frumosul scenariu cultural – artistic dedicat Zilei Comunei Smeeni, “Florile Călmăţuiului”, încărcat de apartenenţa naţională la Centenarul Marii Uniri.

În fruntea acestei antrenări pozitive a conştiinţei cetăţeneşti se situează competenţele organizatorice şi direcţiile morale cu care operează Consiliul Judeţea Buzău, Consiliul Local Smeeni, Institutul Judeţean de Cultură şi Artă Buzău, Primăria Smeeni în marea misie primită pe linie instituţională şi de relaţionare socială.

Situată în piaţa comunei (târgul local), scena culturală a primit fantezia multor servicii distractive şi de utilităţi, mărind aria sărbătorii cu farmecul dexterităţilor îmbrăţişate de toate vârstele: plimbări circulare cu maşina rotativă (comedie), alunecări pe înclinatele perne de aer, sărituri pe placa elastică, trageri cu arme de precizie, a parate sonore, gustări plăcut mirositoare şi pahare serviabile cu diferite tipuri de băuturi.

Marea afluenţă de spectatori a avut reprezentanţi şi din satele componente ale comunei, Moisica, Albeşti, Udaţi, Călţuna, după ce un autobuz planificat la nivel local le-a asigurat venirea şi plecarea, ca o înlesnire a frumoasei întâlniri cetăţeneşti.

Pentru siguranţa şi confortul în aer liber al participanţilor, măsurile de profil au fost reprezentate de vigilenţa echipei de jandarmi, poliţie, salvare, cadre medicale, pirotehnişti, fiecare luând pulsul posibelelor situaţii de degenerare.

Din loc în loc afişul manifestării a atras atenţia localnicilor bucuroşi şi receptivi la completarea temelor zilnice cu amploarea cântecului popular, având în vedere şi invitaţii de seamă, Ansamblul Folcloric „Plăieşii” din Republica Moldova, renumita solistă de muzică populară Maria Dragomiroiu.

Prezentatoarea  programului, artista Mădălina Manolache, cinsteşte şi de această dată rolul catalizator încredinţat de Institutul Judeţean de Cultură şi Artă Buzău în parcurgerea unei sesiuni de vibraţie a conştiinţei populare la receptarea frumosului şi la întărirea coeziunii sătenilor.

Prin extinderea competenţelor sale muzicale, solista Diana Ioniţă a asigurat, ca instructor muzical,  fiinţarea formaţiilor locale muzical – coregrafice Veselia, Amicii pe trepte de vârstă, începând de la grădiniţă.

Corul local cuprinde inimoasele fete din perimetrul Gimnaziului şi îşi expune repertoriul sub semnătura Sânziene. Având ca instructor pe Marius Enache, interpretele definesc nuanţe  rafinate de înălţare a conştiinţei prin sunete palpabile şi atrăgătoare.

Alături se situează directorul Căminului Cultural Smeeni, Georgiana Stănescu, educatoare, învăţători, profesori, animaţi de împlinirea spirituală şi morală pe care le-o oferă portretul artistic al copiilor comunei.

Spre bucuria părinţilor, rudelor şi factorilor educativi, micii interpreţi muzicali şi coregrafi fac dovada bogatei trăiri artistice care lasă privirilor prilej de reflecţie: costume populare colorate cu gust, brâul tricolor dat de exemplul steagului naţional, cântece despre munca directă la câmp, în prezenţa animalelor domestice, cu apropierea între băieţi şi fete, vădite replici de întrecere în treburile gospodăreşti, aluzie la direcţiile unilaterale ale îmbogăţirii unora.

Dansatorii îşi completează elanul mişcării cu strigături antrenante, forţând opincile să-şi arate eleganţa şi simplitatea în compania ciorapilor de lână.

Sânzienele sau drăgăicile reprezintă numele popular al zilei de naştere a Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie). Sân – sfânt, zian – ziua Ioan. Marcarea acestei apariţii a condus, în viziunea credincioşilor, la atragerea  câtorva  zile premergătoare şi post mergătoare, oferind un cadru de sărbătoare, în ideea de memorare a acestui reper religios. Florile şi fetele sunt potrivite pentru transmiterea mesajului, de unde şi pretenţia numelui formaţiei artistice.

Cătălina Chivu. Elevă. Solistă cu glas aşezat, atrăgător şi mobilizator. Mândria de a fi român străbate evocarea muzicală în ton cu gingăşia costumului popular.

Ramona Dumitru. Elevă. Solistă În maniera muzicii uşoare conduce ascultătorul către aspiraţia tinerească, asociată total cu sufletul curat şi cu promovarea frumosului.

Ionela Şerban. Elevă. Solistă. Conştiinţă sensibilă şi dinamică, face loc prieteniei şi dragostei cu exemplul cinstei feminine. Melodia urcă spre teme sociale şi face aluzie la fenomenul migrării din ţară, situaţie ajunsă la starea de dezechilibru care trebuie soluţionat.

Daria Anghelache.  Elevă. Solistă. Angajează vocea melodioasă spre piscurile iubirii şi atacă, prin ironie, replicile grăbite ale devenirii (“scoate banii, tată !”). Îşi prezintă portretul  adolescent dornic de asociere durabilă.

Ionela Voicu.  Elevă. Solistă. Prin cântec apreciază bunătatea şi hărnicia părinţilor deveniţi model de viaţă. Asociată cu 10 dansatoare, conduce vocea spre ritmuri vioaie, gingaşe, alegând dragostea de viaţă şi frumosul.

Maria Dragomiroiu.  Renumita interpretă de muzică populară stârneşte aplauzele spectatorilor şi primeşte flori pe fondul privirilor prietenoase şi al zâmbetelor necontenite. Prin costumul popular deosebit de îngrijit măreşte prestigiul conştiinţei rurale, generator de naturaleţe şi implicare în gospodăria cinstită.

Primele acorduri muzicale invită deja spectatorii la hora comună, de-a lungul căreia cântecele aduc subiecte fascinante: “Să fim sănătoşi şi la pungă groşi”, “După cum îţi creşti copiii”, “Am crescut băiat şi fată”, “Cine n-are dor de vale”, “Să apreciem părinţii”(Din opera lui Adrian Păunescu). În mica pauză dintre  melodii aminteşte că e născută pe valea Oltului. Peste 3 zile va împlini 63 ani. Alt ropot de aplauze inundă piaţa.

O nouă serie de melodii revarsă bucurii şi declanşează aplauze nemăsurate. “De la Drăgăşani încoace”, “Geaba sunt copil sărac”, “Sunt vinovată doar de dragoste curată”, “Cântă cucul, bată-l vina”, “Constantine, Constantine”, Ieri a fost la strânsul fânului şi lucernei, pentru a le feri de ploaie.

Prezintă cântecul personal “Dăruieşte, dăruieşte”. Cu experienţa  bogată de viaţă prin muncă cinstită, lasă îndemnul la apropiere şi respect faţă de semeni.

Mădălina Comşa.  Elevă. Solistă. Trăire artistică autentică, foarte apropiată de satul natal unde a copilărit frumos. Preferă apa de izvor şi este nedespărţită de chipul mamei dragi şi muncitoare.

Raisa.  5 ani. Vine de la Buzău. Melodia “Să jucăm hora pe loc”este o vibraţie copilărească din universul apropiat populat de părinţi, băieţi, fete şi cunoscuţi.

Ana Stancu.  Elevă. Solistă. Are părinţii în public şi cântă pe pozitiv “Bine-i şede mesei mele”. Dă curs marii simţiri artistice şi concepe existenţa alături de efortul comun..

Briana Pătraşcu.  Elevă. Solistă. 13 ani. Măreşte prestigiul tinereţii cu aspiraţii curate bazate pe efort şi conlucrare.

Maria Dumitru.  Elevă. Solistă. Prin hore, sârbe conduce mesajul bunei dispoziţii în familie şi societate.

Nicoleta Vasile.  Elevă. Solistă. Se prezintă cu sensibilitate artistică în redarea mesajului cultural. În cuprinsul preferinţelor trece hrănirea vieţii cu vise frumoase şi plimbări sănătoase. Îl apreciază cu dezinvoltură pe “Constantine, Constantine”.

Maria Cristea.  Elevă. Solistă. Interpretează “Hora”, o chemare la împlinire vie prin buna organizare.

Petru Cristea.  Elev. Solist. Cântă pentru mame, surori şi fraţi. Se simte implicat în unitatea familiei.

Iuliana Minea. Solistă. Glas rafinat şi pătrunzător. Expune teme din marea angajare socială. Munceşte, iubeşte, îşi apreciază mama şi promovează omenia. Cu entuziasm ridică prestigiul melodiilor “Doamne, tare nu mă bate”, “Mamei mele”, “Lumea rea s-a mai făcut”.

Cristina Nicolae.  Solistă cu experienţa mesajului cultural şi totală deschidere pentru promovarea relaţiilor civilizate. Ne pune la dispoziţie vectori luminoşi şi freamăt înălţător pentru asimilarea muzicii din “Mai ţii minte, dragă Marine ?”, “Bade, bade şi iar bade”, Foaie verde busuioc”.

Diana Ioniţă.  Copilăria din Smeeni a completat-o cu experienţa vârstei pe alte meleaguri şi se defineşte ca autoare de frumos prin cântec şi relaţionare de pedagogie muzicală. Ca instructor al formaţiilor muzical coregrafice locale, Veselia, Amicii, asigură elevilor cu preferinţe artistice tehnica redării mesajului cultural în dorinţa evoluţiei profesioniste.

Din repertoriu au făcut parte “Joc”, “Am făcut ce-am ştiut bine”, “Doamne-n viaţă-s mulţumit”, replici sonore care definesc artistul pledând  pentru efort, buna organizare a vieţii, depăşirea greutăţilor.

Ansamblul Folcloric „Plăieşii” din Republica Moldova.  (8 interpreţi la aparate muzicale, 7 solişti) prezintă un repertoriu muzical caracterizat prin sensibilitate, profesionalism şi continua motivare a rolului artistului în societate .

Cu un pronunţat sens educativ şi distractiv,programul încurajează trăirea sănătoasă, în cultul muncii, vieţii de familie, al coeziunii sociale, favorizând  relaţionarea optimă şi creatoare a zonei Moldovei, parte din ţara noastră, cum s-au străduit bravii înaintaşi.

În sarcina conducătorului formaţiei , solist şi animator deopotrivă, a revenit întreaga identitate a echipei artistice, viu înscrisă în turnee din Moldova şi România, accentuînd valenţele Centenarului Marii Uniri a României din decembrie 1918.

Gabriela Bolocan,  solistă de muzică populară, membră a Ansamblului Folcloric “Plaiurile Mioriţei”, cu o experienţă artistică de decenii, provoacă vibraţia conştiinţei cu accente muzicale bine definite, trimise în simţirea ascultătorilor, ca parteneri de trăire profundă a dragostei de muncă şi viaţă. Îşi lasă amprenta pe mesaje înviorătoare şi competente incluse în melodiile “Dar nu le-am făcut pe toate”, “Aşa-i românul când se veseleşte”.

Valentin Ghencea.  Tânăr profesionist de muzică populară, transmite, cu precizie şi căldură , bucuria vieţii active, creatoare, în strânsă legătură cu semenii şi natura. Cu melodiile “De-ar fi viaţa cum vor unii”, “Sârba”, “Foicică de-o sulfină” crează un nou pretext de bucurie şi voie bună pentru spectatori.

Mădălina Manolache. Prezentatoarea trece la registrul interpretării de mare forţă şi surprinde cu melodiile “Să conduci o Primărie”, “Şoferul de cursă lungă”, încadrate în contemporan ca teme majore, cu răspundere sporită. Încă odată primarul primeşte laudele alegătorilor, fiind apreciat în rolurile date de sarcinile încredinţate. Se degajă şi portretul şoferului fidel familiei, deşi e distribuit aventuros pe şoselele continentului.

Alături de cetăţeni şi invitaţi, primarul comunei Smeeni, inginer Ion Andrei, viceprimarul Constantin Isbăşoiu, consilierii locali, ceilalţi oficiali asigură încheierea programului cu Focul de artificii, secvenţă prezentată cu măiestrie de personalul calificat şi autorizat cu aceste operaţii.

După 5,5 ore de transmisie şi interacţiune cultural – artistică, organizatorii, actorii şi beneficiarii aleg mulţumirea efortului conjugat pe o nouă pagină a unităţii şi demnităţii sociale.

Profesor Stănescu Ion. Corespondent cultural.

(Video) Flăcări cât casa in Caltuna-Smeeni. O familie a rămas din nou pe drumuri, după ce locuința le-a fost distrusa a doua oară de un incendiu devastator

De către
smeeni
-
0

O familie nevoiasa din comuna Smeeni a ramas din nou pe drumuri dupa ce un incendiu, izbucnit imediat dupa miezul noptii, le-a distrus

O familie nevoiașa din comuna Smeeni a rămas din nou pe drumuri după ce un incendiu, izbucnit imediat după miezul nopții, le-a distrus locuința în totalitate, a doua oara, în decursul a trei ani.

Familia Popescu este formată din doua suflete sărmane, soț si soție care locuiau într-o căsuța modesta, formata din doua camere, aflata pe o uliță din satul Caltuna. Sotul este plecat mai tot timpul de acasă, muncind ca cioban la o stana într-un sat învecinat, iar soția este casnica si suferă de tulburări psihice.

Luni seara, imediat după miezul nopții, in încercarea de a face ceva de mâncare, femeia a lasat nesupravegheat aragazul, iar in câteva minute focul a cuprins întreaga locuința. La vederea focului, aceasta a intrat in panica si s-a refugiat într-un colt al locuinței, acolo unde a fost găsita de o ruda, care a scos-o in ultimul moment din ghearele flăcărilor.

Vecinii nu au indraznit sa se apropie cu galeti de apa sa lupte cu flacarile, deoarece acestea erau foarte puternice, iar in locuinta se afla si o butelie incarcata.

La scurt timp, la fata locului au sosit si autospeciala pompierilor de la Primăria din Smeeni, care a localizat incendiul si au potolit flăcările pana la sosirea pompierilor de la ISU Buzău. Din fericire butelia a fost scoasa la timp din locuința, însa avea robinetul desprins de la capăt, si doar o minune a făcut ca ea sa nu explodeze in timpul operațiunii de stingere a focului.

Pompierii de la ISU au lichidat incendiul in aproximativ o ora, insa locuința a fost distrusa in totalitate. Acestia, împreuna cu polițiștii din Smeeni urmează sa stabilească cauzele producerii incendiului si sa evalueze pagubele.

Momentul in care flăcările mistuiau locuința celor doi soți, a fost surprins cu telefoanele mobile de cativa tineri din Caltuna.

In urma cu câțiva ani, locuința familie Popescu era mistuita prima oara de flăcări. Atunci, cu ajutorul rudelor si al vecinilor, casa a fost refăcuta. Destinul nefast a făcut însă, ca acum, a doua oara, locuința sa fie distrusa tot în urma unui incendiu.

A plouat în Bărăgan într-o oră cât într-o vară. (VIDEO) Gospodării inundate la Smeeni, viitură pe DN2C

De către
smeeni
-
0

Disperare la primele ore ale dimineții pentru câțiva săteni din satul Moisica-Smeeni care s-au trezit cu apa in gospodarii, prin beciuri si chiar prin casa, in urma ploilor care s-au abatut noaptea trecuta peste mare parte din Romania.

Oamenii se afla cu casele într-o zona joasa, de-alungul șoselei naționale, iar apa s-a revărsat in curți, șanțurile nemaifiind fata la volumul mare al acesteia. Neputincioși oamenii au fost nevoiți sa ceara ajutorul autorităților locale si a pompierilor de la ISU Buzau.

Pentru a scoate apa, pompierii au intervenit cu motopompele, iar autoritățile locale au adus un buldoescavator pentru a elibera șanțul de lângă sosea, făcând astfel loc apei sa se scurgă către ieșirea din sat.

O situație inedita s-a petrecut si la intrare in Smeeni, pe o porțiune de aproximativ 15 m din Drumul National 2C, acolo unde s-a format un fel de viitura, apa redevansându-se de pe camp direct pe sosea, apoi in gospodăriile mai multor localnici. Oamenii au rămas uimiți, deoarece niciodată nu s-au confruntat in zona cu asemenea inundații.

Ploaia n-a creat necazuri numai în gospodăriile oamenilor, ci și in agricultura. Au fost afectate zeci de hectare de teren agricol cultivat cu porumb în jurul Smeeni-ului. Porumbul, dar si grâul si floarea soarelui zac acum in apă, care în multe locuri băltește.

(Video) Tradițiile locale de la Smeeni reunite la cea de-a zecea ediție a Simpozionului ADELA PETRE- Tradiții populare românești

De către
smeeni
-
0

Vineri, 8 iunie 2018, Școala Gimnazială Smeeni a organizat la Caminul cultural din localitate cea de-a X- a ediție a SIMPOZIONULUI -,,ADELA PETRE-TRADIȚII POPULARE ROMANEȘTI”,, încheind astfel o serie de evenimente ce s-au derulat pe parcursul întregului an școlar 2017-2018.

Totul a pornit  acum 11 ani când cadrele didactice de la școlile de pe raza comunei Smeeni s-au implicat in numeroase proiecte care vizau tradițiile și obiceiurile locale din zonă. Astfel s-a născut ideea de a promova tradițiile populare, mergând mai departe prin a organiza o ,,ȘCOALĂ DE DUPĂ AMIAZĂ”, de inițiere in tainele realizării de icoane pe sticlă și țesături.

Activitățile au fost coordonate de cunoscutul meșter popular buzoian, Adela Petre, cunoscut atât în țară cât și peste hotare pentru autenticitatea creațiilor: piese de port popular, fețe de masă, covoare de lână, carpete din păr de capră etc. De asemenea, la eveniment a fost prezentă și doamna profesor Mușat Doina, profesor și meșter popular recunoscut la nivel național pentru confecționarea opincilor din piele și nu numai.

Datorită impactului deosebit pe care l-a avut acest proiect asupra elevilor, doamna Mușat l-a preluat și l-a dus mai departe vreme de 10 ani, sub forma unui simpozion cu titlul Adela Petre – Tradiții Populare Romanesti.

Deși la ediția din acest an, d-na Adela Petre nu a putut fi prezenta, datorita problemelor de sănătate, la sfârșitul evenimentului, gândurile organizatorilor si participanților s-au îndreptat către dumneaei, atunci când întreaga sala i-a cantat „La multi ani!”, cu ocazia venerabilei vârste de 89 de ani.

Proiectul de la Smeeni iși propune stimularea creativității elevilor și cadrelor didactice, precum și crearea unui mediu educațional, care să motiveze elevii in procesul de cunoaștere și valorificare a patrimoniului național-cultural, promovarea unor tehnici și modalități de lucru atractive in vederea valorificării specificului zonal.

Simpozionul are 3 secțiuni:

I  Referate,eseuri, prezentări-participare directă și indirectă. Lucrări sunt venite de la licee și școli din toată țara.

II. Ateliere de creație artistică: confecționare de ștergători din frunze uscate de porumb, pictură de icoane pe sticlă, pictură pe linguri, pictură pe farfurii, țesut la gherghef, confecționat opinci, croșetat.

III-Momente artistice susținute de elevii din școlile participante și interpreți de muzică populară

Parteneri: INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN BUZĂU, PRIMĂRIA COMUNEI SMEENI, ȘCOALA GIMNAZIALĂ BRĂDEANU

Colaboratori:CENTRUL JUDEȚEAN DE CULTURĂ ȘI ARTĂ, DIANA IONIȚĂ –COORDONATOR GRUP VOCAL ȘI INTERPRET, MARIUS ENACHE-INSTRUCTOR DE DANS, GEORGIANA STĂNESCU-DIRECTOR CULTURAL ȘI REPREZENTANTUL PĂRINȚILOR PE ȘCOALĂ

Sponsori: PRIMĂRIA COMUNEI SMEENI, FARMACIA IRIS PHARM, MARIUS MAVRODIN-SOCIETATE AGRICOLĂ, MCM PETROL, MCA SUPERMARkHET, IULIA GAZ, Familia Radu Constantin din Smeeni.

Smeeni, Comună din BUZĂU
Grup Facebook · 5.055 de membri
 

Înscrie-te în grup

 

Acesta este cel mai mare grup de pe Facebook destinat tuturor celor care au legatura cu localitatea Smeeni, din Judetul Buzau: simplii locuitori, oame…

Caloianul, ritual de invocare a ploi în a doua zi de Rusalii la Smeeni. Păpușa din pământ a fost purtată de săteni până la Fântâna Tămăduitoare

De către
smeeni
-
1

Lipsa ploilor din ultima perioada în zona Bărăganului buzoian se face simțita din ce in ce mai mult pe camp, acolo unde numeroase culturi sunt afectate de seceta, care încet, încet pune stăpânire pe mare parte din țara.

Acest lucru le-a determinat pe câteva femei in vârsta din Smeeni sa apeleze la un ritual vechi, de invocare a ploii, moștenit  de secole din bătrâni  sub numele de Caloianul.

Acesta se practica de obicei in a treia săptămâna după Paste, însă, cel putin in zona Smeeni-ului bătrânii il confecționau de fiecare data când simțeau ca pământul are nevoie de ploaie.

In cultura populară din Bărăgan, „Caloianul” era un copil dispărut în condiţii misterioase de acasă, pe care mama lui îl caută cu disperare trecând dealuri, munţi, păduri dese şi ape adânci, iar lacrimile vărsate pentru el reprezentau ploaia.

Cel mai adesea, „Caloianul” este confecţionat din lut, împodobit cu coji de ouă vopsite, păstrate de la sărbătoarea Paştilor. Ceremonialul „Caloianului” presupune bocirea trupului de lut şi înmormântarea sa într-un loc neumblat de oameni sau aruncarea lui intr-o apa curgatoare.

Caloianul, denumire ce vine din cuvântul slav kaljeni, adică de lut, simbolizează fertilitatea, belșugul și regenerarea vegetației. Obiceiul ancestral, practicat în Oltenia, Muntenia și Dobrogea, se mai păstrează astăzi, doar în câteva localități din România.

Caloianul de la Smeeni a fost purtat de alaiul de femei si de cativa copii catre Fantana Tamaduitoare, in a doua zi de Rusalii, pe inserate. Cei care au trecut cu masinile catre Buzau au putut vedea alaiul, in frunte cu un copil care purta o cruce veche, luata din cimitirul satului, o fetita cu o creanga de nuc si Calaianul, impodobit cu petale de trandafir purtat de o fata tanara.

Destinatia finala a fost langa Fantana Tamaduitoare de la Smeeni, acolo unde papusa din pamant a fost asezata pe cursul unui firicel de apa numit Rușavăț.

Tot drumul femeile au cantat si s-au rugat la Dumnezeu ca dupa acest moment sa apara si ploaia cea mult asteptata.

Spectacol militar impresionant la Buzău.(video) Sute de militari cu torțe aprinse au străbătut orașul în aplauzele miilor de buzoieni

De către
smeeni
-
0

Sute de militari de la mai multe structuri ale Armatei Române au participat miercuri seara la cea mai mare Retragere cu Torțe în cinstea eroilor.

Evenimentul a avut loc în Buzau și a adunat sute de militari care au defilat cu torțe aprinse, străbătând orașul din Piata Daciei pana pe Calea Eroilor in dreptul Garnizoanei Buzau.

Parada militarilor a trecut și prin dreptul Cimitirului Eroilor, iar pe întregul traseu a fost urmărită de sute de persoane care au admirat spectacolul oferit de militari si au aplaudat la scena deschisa trecerea acestora.

Repetițiile cu public ale paradei militare au dat startul celui mai mare eveniment de cinstire a eroilor organizat până acum în județul Buzău. Activităţile dedicate Zilei Eroilor şi aniversării Centenarului României sunt organizate de Ministerul Apărării Naţionale şi Primăria Municipiului Buzău.

Momentul culminant va fi joi, de Ziua Eroilor, când pe scena amplasată în fața Cimitirului Eroilor vor urca înalte oficialități ale statului român precum și ambasadori străini.

În data de 17 mai, între orele 08.00-16.00, în faţa sediului Diviziei 2 Infanterie „Getica”, va avea loc o expoziţie de armament şi tehnică militară, iar la ora 12.00, o ceremonie militară şi religioasă de reinaugurare a Cimitirului Eroilor din Buzău, în cadrul căreia vor fi depuse coroane de flori la Domul central ce adăpostește Mormântul Eroului Necunoscut, concomitent cu executarea salvelor de tun.

Activităţile vor continua cu Parada Militară Internaţională, începând cu ora 13.00, cu pornire de la Cimitirul Eroilor, pe Bulevardul Calea Eroilor, către sediul Diviziei 2 Infanterie „Getica”. În paralel, zona va fi survolată de avioane F16 și Typhoon și elicoptere de atac. La eveniment va fi prezent ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor.

(Video) In Smeeni, ninsoarea și viscolul puternic de la sfârșitul lui martie, nu i-au mai luat pe nepregătite pe oameni

De către
smeeni
-
0

Si de aceasta data avertizările meteorologilor s-au adeverit. Ninsoarea si viscolul puternic anunțate de aceștia la sfârșitul lunii martie 2018, au creat in județul Buzău numeroase probleme atât autorităților cât si cetățenilor. De la drumuri blocate si șoferi având nervii întinși la maxim, pana la școli închise  din cauza viscolului si a căderilor masive de zăpadă.

In zona Bărăganului buzoian, si in special la Smeeni, anul acesta iarna adevărata a venit la sfârșitul lui martie. Aici, încă de la miezul nopții, a început sa ningă, la început ușor, însa spre orele dimineții ninsoarea si vântul puternic s-au întețit, făcând ca vizibilitatea sa scadă aproape de 0.

In jurul orelor 9.00, cerul parca s-a întunecat si a nins violent preț de aproape 2 ore, zăpada așternuta ajungand la aproximativ 25 de cm grosime.

Viata in Smeeni însă a decurs normal, in condiții de iarna. Oamenii sunt obișnuiți cu astfel de episoade de iarna, chiar si primăvara. Nu au fost luați prin surprindere, si-au făcut provizii de alimente si de combustibil cu câteva zile înainte si au așteptat vremea rea anunțata de meteorologi.

Nu au fost deloc triști ca zăpada nu a venit, cum era normal in lunile de iarna, spunându ca nici acum nu este târziu, chiar dacă suntem la sfârșitul lui martie.

Chiar daca a fost Cod Portocaliu, la Smeeni traficul rutier nu a fost închis. S-a circulat greu, in condiții de iarna, dar s-a circulat. Polițiștii insa au fost la datorie si i-au oprit, in special pe șoferii care au încercat sa ajungă spre Slobozia, DN2C Costești-Padina –Slobozia fiind declarat Official închis pana, târziu la orele serii.

O situatie mai putin placuta s-a petrecut la orele amiezii, atunci când mașina mortuara care trebuia sa ajungă la o înmormântare in satul Udati, a rămas preț de câteva minute împotmolita in zăpada, riscând sa nu mai ajungă la timp la familia decedatului. Problema a fost rezolvata prin intervenția unui utilaj de deszăpezire de la Primăria din Smeeni, care a creat drum oamenilor atât spre biserica cât si pre cimitir.

Daca in alte dați, autoritățile au fost luate pe nepregătite de vremea rea, de aceasta, cel putin la Smeeni. mobilizarea lor a făcut ca sa nu existe probleme deosebite din cauza vremii.

Cum și-a arătat iarna colții la Smeeni, în mijlocul lunii mărțișorului?

De către
smeeni
-
0

Iarna nu s-a lăsat înduplecata în acest an și și-a arătat încă odată colții, colți pe care nu a vrut sa ni-i prezinte decât prea putin, în lunile specifice anotimpului rece. A răbufnit acum, în mijlocul lunii martie.

La Smeeni, ca de fapt in cea mai mare parte a Câmpiei Bărăganului, ziua de 18 martie 2018 va rămâne în amintirea multora ca fiind o zi de primăvară cu vreme rece, vânt puternic, polei sau ploaie înghețata cum se spune mai nou, iar spre seara cu un pui de viscol.

A plouat, a nins și a bătut vântul mai ceva ca în zilele lui Gerar, iar partea mai puțin plăcuta este ca deja, unii copaci se pregătiseră sa inflorească.

Dupa ce cea mai mare parte din lunile de iarna, drumarii mai mult au stat degeaba, acum au trebuit sa-si intre din nou în rol, făcând în asa fel încât drumurile sa poate fi practicabile.

Daca pe DN2C, imediat după ce a început ca pe asfalt sa se așeze poleiul, utilajele care împrăștiau material antiderapant au trecut de mai multe ori, nu același lucru il putem spune despre Dj203D, către Bradeanu si către Buzău, care, cel putin pana la orele serii, erau acoperite cu un strat destul de gros de gheață. Cu siguranța șoferii care au trebuit sa circule pe acest sector de drum au avut mult de furca.

Probleme cu furnizarea energiei electrice, cel putin la Smeeni nu au fost, însa comuna învecinata Bradeanu a rămas fără curent electric. Reprezentanții Electrica au anunțat datorita fenomenelor meteorologice deosebite produse în ultimele ore în județul Buzău, a fost afectată parțial o linie electrică aeriană de 20 kV și 5 posturi de transformare. În acest moment este întreruptă alimentarea cu energie electrică a unui număr de 400 de abonați din localitatea Brădeanu.

La acest moment se circulă în condiții de iarnă. Polițiștii buzoieni le recomandă șoferilor să circule cu prudență, cu viteză adaptată permanent condițiilor meteo și de trafic, precum și să respecte indicațiile echipajelor de poliție aflate în trafic sau în punctele de informare. De asemenea la acest moment, nu sunt impuse alte restricții de trafic, iar pe majoritatea drumurilor se circulă în condiții de iarnă.

Nici in zilele următoare meteorologii nu anunța vreme mai buna si ar trebui sa ne pregătim pentru cel putin 3-5 zile de iarna autentică.

1...212223...30Pagina 22 din 30