Finele anului se încarcă binemeritat cu elogiile faptelor la care am aspirat prin chemările profesionale și prin farmecul naturii.

Dând nuanțe consistente direcțiilor de acțiune socială, Consiliul Local Smeeni, Primăria Smeeni au pus în lucru şi dimensiunea artistică, organizând Festivalul concurs interjudeţean de colinde şi obiceiuri de iarnă  ediţia 8, personalizat la nivelul anului 2019 cu titlul “Colindăm, colindăm iarna”.

Cele câteva repere ale organizării încadrează inițiativa în suportul trăirii şi amplitudinii sensului autohton : data:  6-12-2019, locul:  Căminul Cultural Smeeni, scopul: promovarea şi conservarea colindelor, a obiceiurilor de iarnă tradiționale pur romanești. Susținere financiară: Firma Radco Instalaţii.

Toate vârstele sunt acceptate în derularea urărilor şi sunt provocate prin cele 3 secţiuni: 1) Solişti vocali (5-8 ani, 9-14 ani,  15 ani), 2) Grupuri vocale, 3) Obiceiuri de iarnă.

Intervențiile artistice sunt supuse unor criterii valorice, înlesnindu-se apropierea de autentic, profesionalism şi calitate. La soliști vocali, concurentul va interpreta un colind tradițional românesc, fără negativ, cu acompanierea aparatelor muzicale reci, timpul 4 minute. Grupul vocal va interpreta un colind tradiţional românesc, fără negativ, cu acompanierea aparatelor muzicale reci, timpul 4 minute. Pentru obiceiurile de iarnă s-au stabilit condiţiile: obiceiuri româneşti specifice sărbătorilor de iarnă, timpul 8 minute. Punctajul ţine cont de autenticitatea costumului popular, a colindelor, iar la obiceiurile tradiționale  de respectarea zonei etnografice pe care o reprezintă fiecare formaţie.

Concursul este planificat între orele 11 şi 18 şi poartă contribuția Consiliului Local, a Primarului Andrei Ion, a Viceprimarului Isbăşoiu Constantin, a Directorului Căminului Cultural Stănescu Georgiana,  Institutului Judeţean de Cultură Buzău, astfel că, prin juriul programului s-au unit armonios optimismul artistic, preocuparea pentru frumos a participanților, spiritul de întrecere şi autodepășire.

Prezentatoarea  Irina Maria Croitoru, cu experiența artistică şi scenică, solistă în formaţia muzicală  Kronos, îşi împarte atribuţiile cu ecourile microfonului la urechile tuturor spectatorilor. Din echipa de prezentare, instructorul Marius Enache, operator muzical, dă, sălii de spectacol, lumina şi sunetul pentru buna comunicare a concurenţilor şi spectatorilor.

1) Grupul vocal „Veselia” din Smeeni deschide programul cu o pitorească ţinută de iarnă, hăinuţe destinate colindelor pentru marşul prin nămeţi, felinarele simbolizate cu fulgerul lumânărilor şi glasurile bine ordonate care ţintesc mesajele anotimpului alb. În rolul său de reprezentant, o membră a grupului împrăştie bucuria urărilor peste sala cuprinsă de aplauze. Frumoasele voci traduc sensul colindelor, stabilit pentru onoarea gospodarilor şi permanenţa actului istoric al reperului spiritual. De reuşita acestui portret scenic s-a ocupat Diana Ioniţă, expert cultural.

2) Solistul vocal Dobrin Bianca Elena. 6 ani. Locul Glodeanu Sărat. Repertoriu „Din cer senin”. Cere aprobare de colindat. Un mesaj copilăresc, caracterizat de sinceritate, dragoste de frumos, ataşat cauzei omeniei, cu referire la naşterea legendarului conducător.

3) Solistul vocal Gheaţă Raisa. 6 ani. Locul Buzău. Colindul „Asta-i seara de Crăciun”. O aspiraţie copilărească pentru ideea trăirii nepătate, cinstind dragostea părinţilor, spaţiul apropierii de demnitatea îndrumătorului adevărat.

4) Solistul vocal Gribincea Alexandra. 6 ani. Locul Buzău. Colindul „La Vitleem”. Pe firul istoriei susţine valoarea apariţiei lui Isus Christos ca reper moral.

5) Solistul vocal Ioniţă Andreea. 7 ani. Locul Smeeni. Colindul „Domn, domn, să-nălţăm”. Elogiul conducătorului evidenţiat de bunătate, cinste, apropiere.

6) Solistul vocal Sandu Melisa. 6 ani. Locul Beceni. Colindul „Viflaime, Viflaime”. Cere acordul gazdei pentru urare. Impresionată de condiţiile modeste ale viitorului conducător, Isus Christos. Glas cinstit şi ataşat bunei relaţionări sociale. Se desparte de gazdă cu bucuria revederii.

7) Solistul vocal Şonea Alexia. 8 ani. Locul Buzău. Colindul „Asta-i seara de Crăciun”. Vestea minunată face înconjurul lumii. Introduce intenţionat pauze de interpretare. Acompaniată cu clopoţei, costum popular bogat colorat, opinci, realizează o continuă actualizare  a trăirii puternice, arhaice.

8) Solistul vocal Tudor Aida. 8 ani. Locul Buzău. Colindul „În cetatea-mpărătească”. Condiţiile modeste din familia Isus Christos îşi măresc dimensiunile prin aprecierea devotată a poporului.  Aduse de refren, florile albe însoţesc secvenţele apropierii  de puritatea noului născut  şi-i amplifică gânguritul în dorinţa comunicării.

9) Solistul vocal Popa Maria. 8 ani. Locul Buzău. Colindul „Florile dalbe”.  Gazda colindării este invitată să trăiască marele anunţ, naşterea conducătorului cinstit,  Costumul popular atrăgător şi refrenul insistent, „Florile dalbe”, completează fericit mesajul optimist.

În pauza de finalizare a premiilor pentru categoria 5-8 ani, prezentatoarea întreţine atmosfera sălii, cântând cu elevii  „Deschide uşa, creştine !”. Vestea reperului istoric, naşterea lui Isus Christos, are nevoie de ecou în rândul tuturor gospodarilor iubitori de dreptate şi adevăr. Adică, în comunitate, se simte nevoia de raportare la ideal. După acordarea menţiunilor şi premiilor, se trece la categoria 9-14 ani.

10) Solistul vocal Alecu Ana. 14 ani. Locul Smeeni. Colindul „La Viflaim”. Costum frumos împodobit. Un elogiu al personajului istoric, îndrumător de viaţă cinstită. Apreciază eforturile  pentru omenire şi frumos.

11)  Solistul vocal Andrei Diana. 12 ani. Locul Smeeni. Colindul „Aseară, pe-nserate”. Cere aprobarea gazdei. Costum popular autentic, opinci şi ciorapi asortaţi. Prin atmosfera de basm, apreciază eroul conştiinţei populare.

12)  Solistul vocal Anghel Lorena. 12 ani. Locul Râmnicu Sărat. Colindul „Măruţ Mărgăritar”. Se acompaniază cu chitara. La naşterea conducătorului, natura participă  cu dăruire. Pe parcursul întregii expuneri, interpreta sugerează apropierea ascultătorilor în jurul păcii şi binelui.

13)  Solistul vocal Anghelache Daria. 10 ani. Locul Călţuna. Colindul „Plânge maica şi suspină”. Conştiinţa feminină este afectată de naşterea vestitorului. La această apariţie, natura îşi oferă farmecul: frunze şi flori.

14)  Solistul vocal Gruia Alexandru. 14 ani. Locul Cocora. Ialomiţa. Colindul „În poartă la Ştefan Vodă”. Cere aprobarea gazdei. Poartă un frumos costum popular, ramuri de brad. Întregul colind preamăreşte  naşterea îndrumătorului apropiat de popor.

15)  Solistul vocal Chiriazi Andrada. 11 ani. Locul Buzău. Colindul „Asta-i seara de Crăciun”. Prezenţă plăcută, cu mesaj mobilizator şi costum original.

16 ) Solistul vocal Chivu Cătălina. 14 ani. Locul Albeşti. Colindul „Din cer coboară sfânt colind”. Cere aprobarea gazdei. Poartă un frumos costum popular şi opinci. Se asociază trăirii sănătoase, înnoirii sociale, sub conducerea unui om ales.

17) Solistul vocal Avram Daria. 10 ani . Locul Smeeni. Colindul „Sfânta noapte de Crăciun”. Costum popular îngrijit completat cu opinci tradiţionale. Beneficiem de unitate şi dragoste familială, când ascultăm vestea legendară a apariţiei veritabilului conducător.

18) Solistul vocal Ghencea Bianca Maria. 12 ani. Locul Lopătari. Colindul „Bună seara, gazdă aleasă”. Dominat de alb, costumul purtat este încărcat de istorie şi puterea basmului. Păşeşte graţios cu liniştitele opinci de casă. Pe firul melodiei însoţită de adeziunea crengilor de brad, gazda ascultă ivirea zorilor, a conducătorului cinstit şi universal.

19) Solistul vocal Velicu Diana. 9 ani. Locul Smeeni. Colindul „Bună seara, gospodari !”. Costum popular impresionant ;i acompaniere cu clopoţei. Este mesager convingător al veştii impresionante privind naşterea conducătorului apropiat de conştiinţa poporului, generatoare de bucurii în familia gazdei.

20) Solistul vocal Tatu Larisa. 10 ani. Locul Beceni. Colindul „Altfel de colind”. Costum popular frumos împodobit. Susţine sensibil vestea îndrumătorului înţelept.

21) Solistul vocal Anton Alexia. 13 ani. Locul Buzău. Colindul „Mare-i seara de astă seară”. Interpretă sensibilă. Costum popular nuanţat. Un cântec vestit de răsunet pentru omenire: naşterea binelui. Se desparte prietenos de gazda bucuroasă.

22) Solistul vocal Nedelcu Alexia Ioana. Locul Râmnicu Sărat. Colindul „Galbenă gutuie”. Foloseşte chitara. Acorduri muzicale îmbietoare, bazate pe confluenţa natură-om. Prin imaginea fructului galben se unesc privirile receptive la nou, frumos şi la eroul mult aşteptat.

23) Solistul vocal Coşconea Răzvan. 10 ani. Locul Lopătari. Colindul „Acolo, sus, pe lângă Lună”. Transmite vestea unei ere noi cu distincţie personală: costum popular , brad, clopoţei, opinci. Invită gazda la raportare faţă de demnitate şi frumuseţe spirituală.

24) Solistul vocal Tarcoci Alexia Maria. 12 ani. Locul Buzău. Colindul „Răsună blând spre seară”. O prezenţă îngrijită în costum popular, opinci, cu clopoţei, ramuri de brad, maramă.  Transmite un cântec profund pentru triumful binelui, odată cu naşterea  lui Isus Christos.

25) Solistul vocal Florescu Daniela. 10 ani. Locul Buzău. Colindul „Ia, te scoală, gazdă bună!”. Frumosul costum popular se completează cu linia melodică angajată în preamărirea reperului de conştiinţă socială.

2 ) Solistul vocal Vlaicu Nicoleta. 10 ani. Locul Smeeni. Colindul „O, ce veste minunată!”. Aduce aura sensibilă prin costum adecvat şi mesajul înfrăţirii în jurul dreptăţii, al erei promiţătoare.

27) Solistul vocal Micu Andreea. 10 ani. Locul Vintilă Vodă. Colindul „Când fosta prunc, micul Isus”. Preocupare pentru profunzimea mesajului: maramă, costum popular, clopoţei, cojocel. Gazda recunoaşte dezinvoltura interpretei în ideea îndrumătorului cinstit.

28) Solistul vocal Badea Ioana. 12 ani. Locul Andrăseşti. Slobozia. Colindul „E seara de Ajun”. Un efort artistic ilustrat cu respect: costum popular îngrijit, ramuri de brad şi aplecare muzicală de susţinere a consideraţiei faţă de triumful conştiinţei.

29) Solistul vocal Zăinescu Luca. 14 ani. Locul Pătârlagele. Colindul „Bună veste în zori”. Costum popular frumos. Transmite elegant vestea naşterii idealului şi primeşte consimţirea gazdei de a reveni.

30) Solistul vocal Udrea Ştefania. 13 ani. Locul Nehoiu. Colindul „Din cer senin”. Grăieşte sensibil despre naşterea lui Isus Christos, reprezentant al binelui pentru popor, cu concursul cadrului natural şi al iniţiativei personale reprezentate de costumul viu colorat şi de marama desenatoare de aură.

31) Solistul vocal Dumitru Adelina. 13 ani. Locul Nehoiu. Colindul „Sus în vârful muntelui”. Cadrul arhaic e reînviat de costumul popular sugestiv, opinci durabile şi prezenţa codrului  care acompaniază cântecul de omagiere a noului.

32) Solistul vocal Cîrciumaru Andreea. 13 ani. Locul Pănătău. Colindul „Colind de Buzău”. Costum popular minunat completat cu opinci statornice. Valea Buzăului împleteşte farmecul locurilor cu ecoul istoric al naşterii noului conducător.

33) Solistul vocal Dima Iulia. 12 ani. Locul Buzău. Colindul „Venim s-aducem veste bună”. În colind tinerii aduc bucurie şi frumos, sporind zestrea familiei.

34) Solistul vocal Morariu Andreea. Locul Buzău. Colindul „Cobori, Doamne pe Pământ!”. Costum frumos împodobit. Copilăria alege idealul. Prin efort, interpreta se împlineşte cu cinste. Ascultă părinţii.

35) Grupul vocal „Sânziene”. Instructor Marius Enache. 6 fete. Costume populare şi opinci. Ansamblu de cântece, jocuri, strigături, hore, sârbe într-o unitate pozitivă şi angajantă. Se degajă bucuria de a trăi cinstit şi creator.

36) Grupul vocal „Veselia”. Smeeni. Vârste diferite din rândul copiilor, cu hăinuţe de iarnă şi  băşti colorate diferit trec, de la mişcări lente, la cele vioaie, jucăuşe. În partea a 2 a, cântecele patriotice introduc solemnitatea, ataşarea pentru ţară şi popor.

Prezentatoarea, în mijlocul corului, face referire la personajul istoric moş Nicolae, trezind admiraţia participanţilor. Cu uşurinţă se impune linia melodică „Domn, domn să-nălţăm”, un ecou al alegerii conducătorului caracterizat de bunătate şi omenie.

37) Solistul vocal Macovei Eduard. 15 ani. Locul Râmnicu Sărat. Colindul „Vin colindătorii”. Acord accentuat de chitară. Interpretul conduce un şuvoi melodic pe tema colindului, dorind o trăire ca altădată. Ţinteşte  deschiderea conştiinţei pentru a accepta vestea noului încărcat de dreptate.

 38) Solistul vocal Bărăscu Mădălina Georgiana. 20 ani. Locul Grebănu. Colindul „Plecat-au Maria”. Costum şi opinci asociate fericit ideii de respect şi dragoste faţă de natură. Recunoştinţă pentru Maria, mama vestitorului lumii, simbolul demnităţii familiale.

39) Solistul vocal Comşa Mădălina Nicoleta. 19 ani. Locul Smeeni. Colindul „Viflaime, Viflaime”. Costum plăcut, voce sigură. Pe firul istoriei găseşte prilej de mulţumire celui consacrat binelui.

40) Solistul vocal Dumitru Ramona. 16 ani. Locul Smeeni. Colindul „Aseară, pe-nserate”. Costumul popular, opincile justifică iniţiativa urării. Aşează conştiinţa omului pe făgaşul istoriei. În perspectiva evoluţiei lui Isus Christos, apreciază cauza binelui.

41) Solistul vocal Dinu Iustin. 15 ani. Locul Pătârlagele. Colindul „Bună seara, gazd-aleasă!”. Costumul popular şi căciula particularizează profunzimea mesajului. Cu vocea înaltă, puternică, rotunjeşte urarea de încheiere a anului în lumina multaşteptatei înnoiri a conştiinţei.

42) Solistul vocal Predoiu George. 17 ani. Locul Spătaru. Colindul „ Bucurie, cer senin”. În compania costumului popular concludent, colindul recunoaşte  participarea naturii la omagierea pruncului cinstit, viitor îndrumător al omenirii.

43) Solistul vocal Guşă Ada. 17 ani. Locul Spătaru. Colindul „Colind de la Buzău”. Costum popular cu reflexe primitoare. Este acompaniată de violonistă. Pe ritm legănat, cântecul se asociază pruncului legendar, ca deschidere pentru evoluţia binelui.

44) Solistul vocal Dinu Iustin. 15 ani. Nevăzător. Locul Pătârlagele. Colindul „Bună seara, gazd-aleasă!”. Costum alb, tricolor la brâu. Omagiu temei istorice şi multă apropiere de pruncul Isus Christos. Doi însoţitori îl îndrumă pe scenă. Melodie senină, sigură, matură.

45) Solistul vocal Ilie Georgiana. 13 ani. Nevăzător. Locul Buzău. Colindul „Într-o zi, Sfânta Maria”. Costum popular, opinci. Salută cu drag : Bună seara de Ajun!. Mesaj normal, bazat pe competenţă, idei muzicale înălţătoare. Stăpâneşte simţul comunicării.

46) Solistul vocal Dincă Ciprian. 16 ani. Nevăzător. Locul Buzău. Colindul „Aseară, pe-nserate”. Costum popular şi tricolor la brâu. Sunete joase şi înalte la dispoziţia mesajului. La ideile pătrunzătoare concură amplele simţuri ale frumosului organic.

47) Solistul vocal Solomon Andra. 16 ani. Nevăzător. Locul Buzău. Colindul „În cetatea-mpărătească”. Prin costumul îngrijit şi opinci denotă rigoare. Un loc simplu şi cinstit prefigurează cetatea-mpărătească. Nu lipsesc florile dalbe, o chemare pentru sprijinul demnităţii umane.

Pauză. Se fac operații de jurizare.

Oferta muzicală oferită de formația „Sânziene” Smeeni. Hore,  sârbe, timbrul naiului aduc bucuria înfrățirii în ţara unde muncim şi trăim.

În aplauzele spectatorilor, premianții primesc diplome şi recompense financiare. Domină modestia, considerându-se că aprecierea revine tuturor participanţilor.

48) Grupul vocal „Coroniţa”. Locul Spătaru. Colindul „O, ce veste minunată !”. 14 fete şi un băiat cu acompaniere de vioară. Costume populare viu colorate. Se apreciază conducătorul cinstit.

49) Grupul vocal „Veselia”. Locul Smeeni. Colindul „În staul de dobitoace”. 8 fete apreciază vestitorul omenirii. Cu refrenul „Florile de măr” creşte dimensiunea temei, adică aprecierea idealului uman.

50) Grupul vocal . Locul Udaţi. Colindul „Florile dalbe”. 20 elevi. Costume populare, tobe, clopoţei. Cu refrenul „Florile dalbe”, comunicarea vizează puritatea, angajarea fermă în omagiul dreptăţii.

51) Grupul vocal . Locul Pătârlagele. Colindul „Asta-i seara, seara mare”. 5 elevi în costume populare îngrijite, cu căciuli şi marame. Urare de apropiere faţă de viitorul conducător şi de revedere la nivelul faptelor bune.

52) Grupul vocal şcolar. Locul Udaţi. Colindul „Hoila, Hoila”. 10 elevi (2 băieţi şi 8 fete). Ceata are tobă, clopoţei, Face urări de sănătate  pentru gospodar, în vederea îmbinării fericite dintre finele anului şi naşterea unei ere noi, odată cu pruncul magic.

53) Grupul vocal „Micii colindători”. Locul Smeeni. Colindul „Gazda mândră dă colacul”. Clasa şcolară, o armonie de fete şi băieţi în prima fază a învăţării,articulează frazele bunei comunicări artistice, însoţită de crenguţe de brad şi de gingăşia costumelor de sărbătoare. O implicare în derularea mesajului tradiţional, de cinstire a conducătorului aşteptat.

54) Grupul vocal „Colindiţa”.  Locul Smeeni. Colindul „Aseară pe-nserate”. 3 fete. Mesaj pur feminin, consacrat  personajului biblic, Maria, pentru meritul de a fi mama viitorului conducător. Combinaţie de puritate şi bună vecinătate cu gospodarul vizitat.

55) Grupul vocal „Minuni”. Locul Buzău. Nevăzători. Colindul „Larg, deschide poarta!”. 6 copii (1 băiat şi 5 fete). Costume frumoase,  cântec deschis, urare sinceră şi dorinţă de integrare. O reacţie artistică specifică, de fineţe, cu impulsuri culturale în marea trăire a reperelor benefice.

56) Grupul vocal „Adagio”. Locul Pătârlagele. Colindul „Legănelul lui Isus”. 2 băieţi şi o fată. Voci rotunde, expresive. Melodie legănată. Aplecarea asupra legendei ne menţine simţul echilibrului.

57) Grupul vocal „Flori de munte”. Locul Pătârlagele. Liceul Teoretic. Colindul „Colindul Crăciunului”. 18 fete şi 2 băieţi. Costume alese. Cântecul asociat reperului istoric, naşterea lui Isus Christos, cu frumoasa trăire a prezentului.

58) Grupul vocal „Heruvimii”. Locul Buzău. Nevăzători. Colindul „Am pornit cu colindul”. 11 elevi (3băieţi şi 8 fete). De pe poziţia copilăriei comune, interpreţii realizează un dialog natural cu gazda. Sfârşitul anului primeşte  speranţa unor rezultate mai bune , prin raportare la universul spiritual arhaic.

59) Obiceiul de iarnă. Grupul „Coroniţa”. Locul  Spătaru. Colindul „Pluguşorul”. 4 băieţi. Costume frumoase completate cu aparate de urat: bice, clopoţei. Istoricul pâinii este legat de strămoşul nostru, Traian, gospodar instruit de şcoala vieţii să parcurgă drumul lucrărilor până la obţinerea colacilor oferiţi de gazdă.

60) Obiceiul de iarnă „Steaua”. Urător Olteanu Mihai. Locul Smeeni. În costum tradiţional şi cu imaginea unei stele,urătorul evocă naşterea lui Isus Christos, împletind conştiinţa omului cu obiectul natural, steaua, generatoare de lumină pentru traseul către viitorul conducător.

62) Obiceiul de iarnă. „Jocul caprei”. Locul Smeeni. Liceul Tehnologic Agricol. 8 elevi, 2 capre costumate, toboşar, clopoţei. Bucuria încheierii anului este redată şi cu animalele de casă, într-o comunicare specifică, jocul. O capră se îmbolnăveşte, cade. Medicul veterinar vine în ajutor. Sănătatea e refăcută. Bucuria relaţiei om-animal optimizează ritmul vieţii..

În atenţia juriului a stat ordonarea aprecierilor concretizată în diplome şi premii. Cei 9 000 lei asiguraţi de donatorul Radco Instalaţii, au încântat interpreţii şi au angajat speranţe artistice  pentru ediţia următoare. Premiul 1: „Veselia” Smeeni, „Adagio” Pătârlagele.

https://www.facebook.com/razvannicula/videos/10218380840585756/

Articol relatat de prof. Ion Stănescu. Corespondent cultural.